Din patrimoniul MNIT: Masca de cal de la Gherla
Masca reprezintă o piesă de armură cabalină. Inițial era formată din trei părți realizate din tablă de bronz, prinse între ele cu balamale. Din fragmentele recuperate nu s-au putut reconstitui decât partea centrală (63x22 cm) și una dintre laterale (56x22 cm). Partea centrală venea pe mijlocul capului și îl reprezintă pe zeul Marte în picioare, cu coiful corintic caracteristic, cu tunică, platoșă și cnemide, ținând în mâna dreaptă lancea și cu stânga scutul.
La dreapta sa apare zeița Victoria, cu o cunună de lauri. Sub zeu e reprezentat un personaj cu picioare terminate în capete de șerpi (anguiped). Potrivit celor mai noi interpretări, nu ar fi vorba despre zeul Marte clasic, din panteonul greco-roman, ci scena ar înfățișa în realitate victoria unui Marte celtic asupra monstrului anguiped. Părțile laterale veneau peste ochii calului și, de aceea, prezintă perforații. Pe laterala păstrată e figurat un personaj cu bucle, cu mâna stângă ridicată, greu de identificat, din moment ce s-a păstrat foarte puțin din acesta. Deasupra sa apare un triton, iar dedesubt e ilustrat unul dintre cei doi frați cavaleri (Dioscurii Castor și Pollux) alături de calul său, un motiv decorativ popular în rândul trupelor de cavalerie.
Masca a fost găsită în stare extrem de fragmentară pe suprafața castrului auxiliar de la Gherla (jud. Cluj) în anul 1835, în circumstanțe necunoscute. În castrul de aici își avea garnizoana o trupă auxiliară de cavalerie, ala II Gallorum et Pannoniorum. Ca motive decorative, piesa de la Gherla seamănă cel mai bine cu unele dintre armurile ecvestre din tezaurul găsit la Straubing-Sorviodurum, în Germania, pe teritoriul provinciei romane Raetia.
Se presupune că măștile pentru cal, care aveau rolul de a proteja capul animalului (în special ochii), erau folosite similar cu coifurile cu mască, în timpul exercițiilor cu public, ori la parade. Unii cercetători consideră însă că ele puteau fi utile și în luptă.
Colecția Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei (MNIT) cuprinde numeroase piese de excepție descoperite cu ocazia săpăturilor efectuate în fortificațiile romane din provincia Dacia. Am ales dintre acestea pe cele mai spectaculoase – şi vă invităm să le descoperiți în ediția de noiembrie a revistei Historia. Despre Dacia romană puteți citi un număr de colecție
, disponibil la toate punctele de distribuție a presei în perioada 25 septembrie - 20 decembrie 2020.
Acest text este un fragment din articolul „Călătorie în Dacia romană. Piese din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca apărut în numărul 226 al revistei Historia, disponibil în perioada 13 noiembrie - 14 decembrie 2020 la toate punctele de distribuție a presei (rețeaua Inmedio, chioșcuri de ziare, benzinării), dar și în format digital, pe platforma paydemic.com