Dezbatere despre Primul Razboi Mondial: 100 de ani si ne-am intors de unde am plecat

Frontline Club Bucharest si Editura Humanitas va invita la Libraria Humanitas de la Cismigiu miercuri, 16 noiembrie, ora 19, la o dezbatere care se va intoarce asupra celor 100 de ani impliniti in 2017 de la declansarea Primului Razboi Mondial. Un eveniment pe care Lucian Boia, invitat la discutie, il numeste fondator al lumii in care traim, in volumul Primul Razboi Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpretari. Vor mai participa Marian Voicu, Ioan Stanomir si Dan Tapalaga. Discutia se va opri asupra catorva dintre momentele cheie si consecintele de multe ori tragice asupra celor 100 de ani care au urmat, dar si asupra istoriei tezaurului Romaniei trimis la Moscova la inceputul Primului Razboi Mondial si nerecuperat dupa aproape un secol de negocieri diplomatice.

„Exista in mersul lumii momente de cumpana, cand Istoria pare a ezita intre solutii contradictorii. Primul Razboi Mondial ilustreaza, poate, mai bine ca oricare alt eveniment, acest tip de situatie. Sigur, si in acest caz, interpretarile traditionale au mers pe linia... traditionala, in sensul ca ceea ce s-a petrecut trebuia sa se intample. Contradictiile dintre marile puteri ar fi condus inexorabil la razboi. Istoriografia comunista, pe urmele lui Lenin, arata acuzator spre imperialism (stadiul cel mai inalt si mai agresiv al capitalismului), pus mereu pe jaf si pe cuceriri, de unde si lupta pentru impartirea si reimpartirea lumii. Nationalistii, in propria lor logica, dadeau vina pe «celalalt»;in viziunea invingatorilor, marea vinovata era Germania, care ar fi pregatit minutios agresiunea (acuzatie preluata cateva decenii mai tarziu chiar de unii istorici germani).

In prezent, dosarul «Marelui Razboi» se redeschide, si e de presupus ca abordari mai putin ideologizate si mai putin partizane, ca si reexaminarea mai atenta a filmului evenimentelor vor reusi sa treaca dincolo de zidul rigid al judecatilor fara drept de apel.

La intrebarea daca razboiul era inevitabil, mi se pare mai adecvat sa raspundem prin nu sau macar printr-un prudent cine stie, decat prin da. In ciuda contradictiilor de tot felul si a crizelor internationale care s-au tinut lant in anii premergatori conflictului, lumea europeana de la 1914 parea mai inclinata spre liniste si cooperare decat spre pregatirea unui macel. Un secol de pace relativa apropiase mult intre ele natiunile continentului. Europenii se aflau stransi intr-o retea densa de raporturi:economice, culturale, stiintifice sau, pur si simplu, umane. Oamenii circulau frecvent si fara nici o piedica dintr-o tara in alta. Se intrezarea, deja, un fel de unitate europeana.“ (Lucian Boia, Un joc fara reguli. Despre imprevizibilitatea istoriei)

„Pentru cei mai multi dintre romani, Tezaurul inseamna aurul Bancii Nationale a Romaniei. Si totusi, acesta reprezenta mai putin de o zecime din valoarea bunurilor evacuate in Rusia in 1916 si 1917. Romanii au expediat atunci tezaurele Bancii Nationale si ale Casei de Depozite si Consemnatiuni, ale bancilor private si ale institutiilor publice, bijuteriile Coroanei, cele mai importante obiecte de arta din muzee si colectiile private, odoarele manastiresti, colectiile numismatice, arhivele statului, arhivele diplomatice, manuscrisele, cartile rare, in fine, tot ce reprezenta, ca patrimoniu, identitatea natiunii romane, incepand cu secolul al XVI-lea. (...) In ceea ce priveste aurul Bancii Nationale, desi documentele bancii sunt inatacabile, partea rusa pretinde fie ca nu gaseste in arhive versiunea rusa a documentelor, fie ca aurul a fost furat de albgardisti, fie ca a fost cheltuit pentru miscarile comuniste, inclusiv cea romaneasca, fie ca deschiderea unui astfel de capitol al pretentiilor reciproce ar conduce la concluzia ca romanii sunt de fapt datori rusilor.“ (Marian Voicu, Tezaurul Romaniei de la Moscova. Inventarul unei istorii de 100 de ani)

Duminica, 20 noiembrie, va avea loc lansarea la targul de carte Gaudeamus a volumelor Tezaurul Romaniei de la Moscova. Inventarul unei istorii de 100 de ani de Marian Voicu (la ora 12) si Un joc fara reguli. Despre imprevizibilitatea istoriei de Lucian Boia (la ora 13).