De ce Papa Francisc va vizita Şumuleu-Ciuc?
Ne apropiem cu paşi repezi de ultima zi a lunii Florar şi de primele două ale lunii lui Cireşar, când Sanctitatea sa Papa Francisc, întâi-stătătorul întregii Biserici Catolice şi conducătorul statului Vatican, va vizita România. Această vizită are loc la invitațiile primite din partea președintelui, a autorităților statului român și a Bisericii Catolice din România. Aşa cum s-a anunţat pe 11 ianuarie şi pe 25 martie a.c., călătoria apostolică a Papei Francisc din zilele de 31 mai şi 1-2 iunie 2019 va cuprinde patru etape: București, Iași, Șumuleu-Ciuc și Blaj. Dacă este uşor de găsit argumente pentru vizitele din Bucureşti, Iaşi şi Blaj, nu la fel de simplu este a afla un răspuns la întrebarea pe care am pus-o în titlu: de ce Papa Francisc va vizita Şumuleu-Ciuc?
Mulţi ar fi optat pentru Alba Iulia – sediul celei mai mari episcopii catolice de pe teritoriul actual al României – sau pentru Sibiu – oraş european renumit pentru multe obiective – sau pentru Timişoara, Oradea sau Satu Mare, sediile celorlalte episcopii romano-catolice din ţara noastră. Aşa cum nota publicaţia oficială a Vaticanului, „cea de-a doua călătorie apostolică a unui Papă în România marchează o serie de premiere care, până nu demult, păreau să rămână pentru totdeauna în domeniul dorinţelor: prima vizită a unui Papă care îmbrăţişează atât capitala, cât şi fostele principate istorice ale României – cu etape la Bucureşti, Iaşi, Şumuleu-Ciuc şi Blaj –, prima întâlnire a unui Papă cu reprezentanţii comunităţii rome, precum şi prima prezenţă a unui Papă, chiar şi numai pentru o escală tehnică, la Bacău şi Sibiu. În ciuda vârstei octogenare şi a efortului fizic pe care şi l-a asumat pentru cele trei zile, Papa Francisc se face pelerin în ţara numită cu afecţiune de Sfântul Ioan Paul al II-lea «Grădina Maicii Domnului». Un pelerin care, în cele din urmă, nu-şi propune decât să întâlnească şi să cunoască alţi pelerini de la periferia geografică a unui spaţiu european în căutare de speranţă, credinţă şi unitate” (Vatican News, 25 martie 2019).
Conferința episcopilor catolici din România a difuzat, în ziua de 11 ianuarie 2019, un comunicat de presă în care a explicat semnificația logo-ului ales și mesajul simbolic al acestuia: „Poporul lui Dumnezeu din România își duce existența sub ocrotirea Maicii Domnului. România este numită adesea grădina Maicii Domnului, expresie dragă tuturor credincioșilor, folosită şi de Sfântul Ioan Paul al II-lea în timpul vizitei sale din 1999. Vizita Papei Francisc preia această amprentă tipic mariană, invitând la unirea tuturor sub mantia ocrotitoare a Maicii Domnului, așa cum indică mottoul «Să mergem împreună!». Sfântul Părinte însuși a îndemnat adesea la unirea diferitelor forțe, la renunțarea la egoism și la acordarea priorităţii binelui comun. Urmașul Sfântului Petru vine în România pentru a invita la unitate, pentru a întări în credință. Într-un context confesional divizat, apelul la unitate primește o importantă dimensiune ecumenică”.
În aceste comunicate oficiale putem desluşi de ce a fost aleasă şi localitatea Şumuleu-Ciuc: centrul celui mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală şi de Est, la care participă creştini de diferite rituri, limbi şi origini, din ţară şi străinătate; o veche şi frumoasă catedrală gotică, în centrul căreia a fost plasată cea mai mare statuie din lemn dedicată Maicii Domnului etc.
Pelerinajul de Rusalii
Începuturile pelerinajului trebuie căutate în secolul al XV-lea, când Papa Eugen al IV-lea a aprobat, în anul 1444, un pelerinaj de donație pentru terminarea bisericii în construcție. Mai târziu s-a datorat statuii făcătoare de minuni, care a înzestrat pe secuii din zonă cu forță și curaj, reușind să învingă, în sâmbăta dinaintea Rusaliilor din anul 1567, oastea protestantă a lui Ioan Sigismund. Acesta a atacat regiunile Ciuc, Gheorgheni şi Casin, pentru a impune religia unitariană. Poporul secuiesc din aceste trei regiuni, condus de preotul paroh István din Joseni, şi-a apărat credinţa prin luptă. Reformatorii au fost așteptaţi la pasul Tolvajos, din Munţii Harghita (loc marcat astăzi cu trei cruci uriaşe din lemn), în timp ce femeile și copiii s-au rugat în biserica din Șumuleu. Bătălia s-a sfârșit cu bine, Reforma a eșuat, iar biruitorii au fluturat crengi de mesteacăn. În amintirea acestor evenimente, în fiecare an se organizează la Șumuleu un pelerinaj de mare amploare. La început au venit doar locuitorii din Gheorgheni, Ciuc și Casin, dar cu trecerea timpului au venit la Șumuleu și enoriași din alte regiuni: Trei Scaune (Covasna), Odorhei, Mureș și ceangăi din Moldova. Pelerinii veneau spre Șumuleu cu steaguri specifice, pe jos, în sunetele ritmice ale clopoţeilor. La sosire, pelerinii erau întâmpinaţi de călugării franciscani, după care participau la Liturghie, se spovedeau, se împărtășeau, venerau statuia Maicii Domnului şi apoi organizau o procesiune spre Capela Salvator. La 7 mai 1936, Sfântul Scaun a aprobat ca aceia care participă la pelerinaj să obţină indulgenţa plenară, cu condiţia să se spovedească, să se împărtăşească, să viziteze biserica şi să se roage pentru intenţia papei.
Ultimul pelerinaj în perioada comunismului a avut loc în 1949, înaintea arestării episcopului Márton Áron. Apoi, au existat diferite presiuni pentru a împiedica pelerinajul de Rusalii. Începând cu anul 1990 s-au reluat pelerinajele, iar din anul 1993 Liturghiile solemne au fost celebrate în poiana dintre munţii Șumuleu-Mic și Șumuleu-Mare. Alaiul festiv, preoţii și pelerinii parcurg și în zilele noastre același traseu de procesiune ca în trecut.
Anticipând cu o săptămână acest pelerinaj, zeci de mii de creştini, din ţară şi străinătate, s-au înscris deja pentru a participa la Liturghia prezidată de Papa Francisc pe dealul de lângă sanctuarul marian din Şumuleu-Ciuc. Este un gest al credinţei şi al păstrării tradiţiei istorice în acest ţinut binecuvântat de Dumnezeu şi presărat cu atâtea haruri şi minuni.