Curiozităţi economice din vreme de război

Anul 1916. România se pregătea să intre în conflict de partea Antantei pentru îndeplinirea visului naţional, dar avea nevoie de armament modern şi în cantităţi impresionante pentru a atinge un nivel de dotare acceptabil pentru atingerea standardelor impuse de noile tactici de luptă. Era un război în care forţa braţelor şi numărul de soldaţi nu mai contau în raport cu posibilităţile maşinilor ce automatizau şi moartea.

Cum fabricile principalilor beligeranţi europeni erau sufocate de cererile propriilor trupe, oficiali români au fost trimişi în SUA pentru a căuta puşti, mitraliere, cartuşe şi explozibili. Realitatea descoperită pe celălalt tărâm depăşea orice imaginaţie: era un adevărat paradis al morţii. Colonelul Miclescu era impresionat de potenţialul uriaş al americanilor, o singură firmă putând să furnizeze câte 500 de puşti pe zi, adică un batalion la două zile şi o divizie la fiecare 24. Western Cartridge Co era capabilă să livreze câte un milion de cartuşe pe zi, dar autorităţile de la Bucureşti nu s-au hotărât la timp şi s-a trecut la aprovizionarea unităţilor militare din Serbia, Franţa şi Spania. Afaceriştii nu pierdeau timpul cu discuţii sterile într-o epocă de mare cerere. Războiul înseamnă bani.

Firma Du Pont a fost unul din marii beneficiari ai conflagraţiei, posibilităţile de livrare fiind uluitoare. Era capabilă să livreze substanţe explozive pentru beligeranţi şi pentru toţi neutrii din lume. Colonelul Miclescu a mai amintit în raport un aspect foarte interesant, chiar dacă n-a insistat asupra problemei economice. Conducerea firmei lua bani cu carul de peste tot, ar fi vândut muniţii şi Puterilor Centrale, dar tot nu era mulţumită cu veniturile obţinute. Se putea şi mai mult. La ce metodă se putea apela pentru umplerea conturilor uriaşe? Soluţia a fost una simplă: au fost daţi afară 10.000 de angajaţi, forţa de muncă fiind înlocuită cu maşini ce nu cereau salarii şi nici nu făceau greve.

Capitalismul pur nu cunoaşte mila şi se comportă la fel de dur ca orice regim totalitar. Chiar există o colaborare perfectă între marile firme şi cele mai odioase conduceri din istoria contemporană a omenirii.

Bibliografie minimală

Ministerul Apărării Naţionale, România în Războiul Mondial 1916 – 1919, vol. I, Documente – Anexe, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1934.
Garoescu, Gheorghe, Jurnal de front, vise de iubire, Editura Militară, Bucureşti, 2017.
Avram, Valeriu, Aeronautica românească în Războiul de Întregire Naţională (1916 – 1919), Editura Militară, Bucureşti, 2012.
Hetzer, Leon, Din campania împotriva României 1916 – 1918, în România militară, nr. 5, 7-8/1939.
Popa, Vasile, 1914 – 1915. Neînţelegeri pe axa Bucureşti – Paris – Londra – Washington, în Buletinul Muzeului Militar Naţional Regele Ferdinand I, Serie nouă, vol. 4, Bucureşti, 2004, p. 154 – 164.