Cupa rituală de la Gălăţui

În patrimoniul Muzeul Dunării de Jos Călăraşi se păstrează unul dintre cele mai valoroase obiecte istorice din România:o cupă rituală, datând din mileniul al V-lea î.Chr., atribuită comunităţilor Boian-Giuleşti din neoliticul final al Dunării de Jos.

Piesa a fost descoperită în situl arheologic de la Gălăţui-Movila Berzei, într-o locuinţă-sanctuar datată în neoliticul final dunărean. Cupa cu picior reprezintă, prin maniera de ornamentare şi semne, una dintre cele mai importante descoperiri ale neoliticului european, o culme a creaţiei geniului uman al mileniului V înainte de Christos. Identificat într-un sanctuar, vasul a suferit în prealabil un ritual de fragmentare care îi conferă valenţe magice unice. Tipologia motivelor ce o împodobesc, alături de contextul arheologic, datează piesa în mileniul al V-lea î.Chr., atribuind-o comunităţilor Boian-Giuleşti din neoliticul final al Dunării de Jos.

Strălucire, omogenitate, armonie

Cupa rituală are suprafaţa împărţită în mai multe câmpuri şi în două mari registre ornamentale. Alternanţa motivelor are un ritm foarte precis, iar întregul decor poartă amprenta unei armonii perfecte. Dispunerea motivelor excizate spiraliform în două registre dă o anumită fascinaţie produsă prin desfăşurarea motivelor în şiruri orizontale, dar şi prin continuitatea şi chiar îmbinarea lor pe verticală. Astfel, evoluţia motivelor spiralico-meandrice în cele două registre superior şi inferior creează iluzia unei anume comunicări atât în plan orizontal, cât şi vertical. De fapt, toate vasele si statuetele descoperite în sanctuar sunt decorate cu semnul magic spiralo-meandric. Mai întâi se creează cadrul magic al suprafeţelor ce urmează a fi „însemnate” prin mărginirea cu şiruri de triunghiuri ce au rolul de-a delimita un spaţiu sacru. Meandrele compuse se aleargă una pe cealaltă într-o dinamică ce se inversează în registrul inferior.

Pe cealaltă parte a vasului, în acelaşi registru, apar spirale triple excizate paralel, care se continuă armonios în registrul superior prin meandre decupate cu măiestrie pe suprafaţa vasului. În registrul superior, decorul este întrerupt de un câmp de romburi care pornesc pe şase rânduri pentru a se termina magic în şapte rânduri.Umplerea motivelor excizate cu o pastă albă îi dă cupei o strălucire extraordinară, omogenitate şi o armonie aparte.

Ornamentarea urmăreşte crearea unor spaţii şi imagini printre care spiritul să poată călători, asemenea mandalelor orientale. Toate motivele sintetizează în fapt o singură imagine. Semne transmise de comunităţile Boian acum mai bine de 7000 de ani! Toate piesele descoperite în sanctuar, inclusiv statuetele, poartă semnul spiralei sau al meandrului. Spirala a simbolizat în preistorie nașterea vieţii. Într-o lume în care simbolurile, semnele şi valorile sunt strivite sau ignorate, cupa rituală de la Gălăţui constituie un mesaj peste milenii, o pledoarie minunată pentru viaţă:„Faceţi, nu distrugeţi! Creaţi, nu ucideţi !”

Profunzime, armonie, unitate, simplitate şi echilibru, magia unei călătorii în timp, lecţie de viaţă dinspre neolitic pentru contemporaneitate!

Muzeul Dunării de Jos Călăraşi

Muzeul din Călăraşi a luat fiinţă în anul 1951 (prin decizia nr. 316/16 mai 1951) într-o casă naţionalizată cu şase încăperi, situată lângă primărie, pe strada Sf. Nicolae, în spatele bisericii cu acelaşi nume. Ca urmare a creşterii rapide a patrimoniului, a început să funcţioneze propriu-zis în anul 1954, având profil de arheologie. Între 1968-1987 a funcţionat ca secţie de istorie şi arheologie a Muzeului Judeţean Ialomiţa, iar din 1987 este muzeu judeţean de sine stătător. Clădirea muzeului este monument de arhitectură de la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Începând cu data de 30 mai 2012, Muzeul Dunării de Jos beneficiază de un spaţiu expoziţional nou, cu o suprafaţă de cca. 400 mp, situat la demisolul Centrului Judeţean de Cultură şi Administraţie „Barbu Ştirbei” Călăraşi. În acest spaţiu modern sunt expuse marelui public o serie de piese arheologice din cele mai vechi timpuri şi până în epoca romană descoperite pe teritoriul judeţului Călăraşi şi în zona Dunării. Colecţia de piese neo-eneolitice (mileniul VI-IV î.Chr) a muzeului cuprinde peste 20.000 piese provenite din cercetări sistematice, cercetări de salvare, descoperiri întâmplătoare sau achiziţii, dintre care amintim sanctuarul de la Cascioarele, Altarul cântător de la Gălăţui-Movila Berzei, Vasul cu mască umană de la Măriuţa, Cupa decorată cu motive excizate şi imprimate cu pastă albă de la Gălăţui-Movila Berzei.

Remarcăm expunerea unor tezaure monetare de mare valoare, precum cele descoperite la Rasa (tetradrahme de tip Filip II şi Alexandru cel Mare), Boşneagu (tetradrahme thasiene si imitatii getice), Jegălia (denari romani republicani), Bora (rarităţi numismatice din secolul XVI:taleri imperiali episcopali, reali, trigrosi-falsi de epocă, sexagrosi), monede de aur romane și bizantine, monede din argint medievale din Europa Centrală şi Imperiul otoman.

Program de vizitare:luni-duminică 10:00-18:00. Bilet intrare:4 lei-adulți;2 lei-copii;2 lei-grup adulți;1 leu-grup copii.