Cum s-a omorât între ei fiii și nepoții lui Ștefan cel Mare pentru tronul Moldovei

Alexandru Cornea, fiul lui Bogdan al III-lea şi nepotul lui Ştefan cel Mare, s-a aflat la conducerea Moldovei între 1540 şi 1541. El a fost alungat de pe tronul ţării de către Petru Rareş, fiul nelegitim al marelui voievod. În urma bătăliei de la Galaţi, Cornea a fost capturat şi decapitat din ordinul lui Petru Rareş.

Alexandru Cornea, fiul lui Bogdan al III-lea cel Orb şi nepotul lui Ştefan cel Mare, a fost domnitorul Moldovei între 1540 şi 1541. Deşi a avut o domnie foarte scurtă, acesta este considerat unul dintre cei mai curajoşi conducători ai Moldovei. El a ajuns pe tronul ţării la sfârşitul anului 1540, după ce Ştefan Lăcustă a fost ucis.

„Am luat alt domn nou, pe care-l ştim cu toţii că e coborâtor al domnilor, fiu al lui Bogdan Vodă şi nepot al bătrânului Ştefan Vodă, moştenitor drept al Ţării Moldovei. Ne-am supus cu toţii şi am hotărât să ne fie domn şi să domnească precum au domnit întâi bunicul, apoi tatăl său”, i-au transmit boierii moldoveni printr-o scrisoare regelui polon Sigismund I Jagellor, conform lui Nicolae Iorga.

În toamna anului 1540, Alexandru Cornea a devenit pretendent la tronul ţării în urma propunerii făcute de hatmanul Mihu, boierii moldoveni fiind nemulţumiţi de modul în care Ştefan Lăcustă conducea Moldova.

Asasinarea lui Stefan Lacusta si venirea pe tron al lui Alexandru Cornea

La două zile de la asasinarea lui Lăcustă, produsă la data de 20 decembrie 1540, Alexandru Cornea este numit domn al Moldovei, boierii moldoveni susţinându-l pe acesta în dauna lui Petru Rareş. Nepotul marelui Ştefan va avea însă o domnie scurtă, aşa cum menţionează şi cronicarul Macarie: „abia şi-a uns gura cu mierea stăpânirii şi a pierit înainte de vreme”.

Chiar dacă s-a aflat pe tronul Moldovei mai puţin de două luni de zile, Alexandru Cornea a reuşit să recupereze cetăţile Chilia, Tighina şi Cetatea Albă, aflate sub stăpânire turcească, fiind ajutat de regele polon Sigismund I Jagellor şi regele ungar Ferdinand de Habsburg.

În luna ianuarie a anului 1541, Alexandru Cornea a dat ordin ca toţi turcii aflaţi pe teritoriul Moldovei să fie ucişi. Acţiunea sa a atras mânia sultanului Soliman Magnificul, care îi oferă lui Petru Rareş o armată pentru a recupera tronul ţării.

Petru Rareş, fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare, a pornit spre Moldova de la Istanbul, ajungând la sud de Dunăre la sfârşitul lunii ianuarie 1541. Alexandru Cornea a reuşit să strângă o armată formată din aproape 20.000 de soldaţi, însă mare parte din boieri îl trădează şi îl abandonează în apropiere de Roman. Rămas fără mare parte din oşteni, Cornea pleacă la Brăila pentru a încheia o înţelegere cu Petru Rareş.

La data de 9 februarie 1541, între cei doi are loc o confruntare la Galaţi, în urma căreia Alexandru Cornea este înfrânt şi luat prizonier de pretendentul la tron. Petru Rareş l-a condamnat pe acesta la moarte, Cornea fiind executat prin decapitare.

„Părăsindu-l ai săi toţi, au căzut în mânule vrăjmaşului său, lui Pătru Vodă şi de sârgu au învăţat Pătru Vodă de i-au tăiat capul într-o miercuri, în luna fevruarie”, menţiona cronicarul Grigore Ureche.

Locul unei a fost înmormântat Alexandru Cornea a rămas necunoscut până în prezent, nefiind clar nici dacă a fost căsătorit sau a avut copii.