Cum au pornit râcile dintre românii de la graniţele regiunilor istorice
Identitatea locuitorilor din regiunile istorice a fost şi a rămas de-a lungul vremii un subiect aprins de discuţie. „Adevărul“ vă explică astăzi cât sunt buzoienii de moldoveni, unde se termină Oltenia şi unde începe Ardealul.
Sursa vechii rivalităţi dintre Bârlad şi Vaslui. De ce se cred bârlădenii mai cu moţ: „Satul unde nu opreşte acceleratul“ ori „mâncătorii de seminţe“
Locuitorii oraşelor Vaslui şi Bârlad, situate la o distanţă de aproximtiv 55 de kilometri, se contrazic şi se tachinează reciproc de aproape jumătate de secol. Replicile acide s-au meţinut în ciuda trecerii timpului şi chiar au fost alimentate de clasa politică. Resentimentele au la bază o nedreptate istorică comisă în 1968, când a avut loc sistematizarea ţării. Rivalitatea dintre locuitorii celor două oraşe vasluiene se menţine în ciuda trecerii timpului şi s-a născut în 1968 când a avut loc reîmpărţirea administrativ-teritorială a ţării. Atunci, Vasluiul a fost desemnat reşedinţa judeţului Vaslui. Bârlădenii s-au simţit profund nedreptăţiţi, pentru că, anterior acelui moment, Bârladul a fost reşedinţa judeţului Tutova (până la instaurarea comunismului), apoi a devenit reşedinţa regiunii Bârlad, una din cele 15 regiuni care formau Republica Populară Română.
În 1968, când Vasluiul a ajuns reşedinţă de judeţ, Bârladul avea o populaţie de aproape 50.000 de locuitori, iar Vasluiul avea sub 20.000 de locuitori. Dincolo de diferenţa demografică, Bârladul era superior ca dimensiune şi importanţă economică, culturală etc, comparabil cu Focşaniul sau Bacăul. Aceste două oraşe s-au dezvoltat sistematic în ultima jumătate de secol, iar Bârladul, ca municipiu din judeţul Vaslui, a stagnat.
Unde se termină Oltenia. Orşova, ruptă de comunişti din regiunea Banatului, în urmă cu 47 de ani
Deşi întotdeauna Orşova a ţinut de regiunea Banatului, în 1968, la ultima reoganizare administrativ-teritorială, când România a trecut din nou la împărţirea teritorială pe judeţe, această localitate a fost inclusă în judeţul Mehedinţi.
Potrivit configuraţiei istorice, Orşova este o entitate administrativă, teritorială care a ţinut de Banat. În 1968 însă comuniştii nu au ţinut cont de hotarele tradiţionale şi Orşova, dar şi Clisura Dunării până la Şviniţa au fost incluse în judeţul Mehedinţi, ca o compensaţie pentru faptul că Mehedinţiul pierduse de-a lungul anilor o serie de teritorii importante.