Cum a doborât România recordul naţional la mistreţ. „Monstrul” din pădurea Ciornuleasa, vânat de Nicolae Ceauşescu, în 1978

Călăraşiul a devenit faimos în lume, după ce “primul vânător al ţării”, Nicolae Ceauşescu, a răpus un mistreţ nemaivăzut, în 1978. La celebra partidă de vănătoare, care s-a consumat în pădurea Ciornuleasa, rezervaţie naturală, unică în spaţiul Bărăganului, România a doborât recordul naţional la mistreţ.  

Doar alte două trofee l-au depăşit pe cel al dictatorului: unul din Bulgaria, celălalt din fosta URSS. Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva notează că recordul naţional al României la colţii de mistreţ este şi astăzi cel de 144, 00 puncte C.I.C., din februarie 1978. Colţii au fost recoltaţi în anul 1978, pe terenul de vânătoare Ciornuleasa, din judeţul Călăraşi, de la porcul secerat de gloanţele dictatorului. Mistreţul este unul dintre cele mai răspândite mamifere sălbatice de pe teritoriul României. Este un animal de talie mare, cu greutatea corporală cuprinsă între 100-250 kg la vieri şi între 50-175 kg la scroafe.

Adus în bătaia puştii

Poveştile vânătoreşti spun că mistreţul împuşcat de Ceauşescu era un exemplar excepţional:avea peste 300 de kg. Tot localnicii îşi amintesc despre faptul că totul a fost aranjat, iar Ceauşescu l-a împuşcat de aproape, după ce mai mulţi gonaci şi lucrători silvici l-au momit cu mâncare.

“Se auzise în zonă despre un mistreţ care trăieşte în pădure, la Ciornuleasa, şi care era îngrăşat ca să-i gâdile orgoliul marelui vânător”, a povestit Aurel Grigore, împătimit al vânătorii.

Rezervaţie unică

Rezervaţie naturală, unică în spaţiul Bărăganului, pădurea Ciornuleasa, ce se întinde pe o suprafaţă de 73,2 hectare, cuprinde arbori seculari, precum stejarul brumăriu şi frasinul pufos, cu vârste de peste 130 de ani. Rezervaţia naturală pădurea Ciornuleasa se află în Bărăganul Mostiştei, în apropiere de localitatea Mitreni. 

Pădurea Ciornuleasa cinegetică înfiinţată în 1954, în Câmpia Bărăganului. Aceasta ocroteşte o pădure de tip şleau de câmpie, cu numeroase elemente sudice, constituită din stejar, stejar brumăriu, carpen, tei, cărpiniţă, frasin pufos, vişin turcesc, ulm şi alte specii. Varietatea speciilor de vegetaţie arborescentă şi fondul cinegetic esenţial de aici, cu iepuri, mistreţi, căprioare, fazani, fac din pădurea Ciornuleasa un tip de pădure şi o rezervaţie unică în spaţiul Bărăganului.

Peisajul în zonă este unul fabulos. Pe drumul ce leagă Mănăstirea de Luica, aproximativ 4 kilometri de şosea trec prin pădure. Vara, călătoria aici este o reală binefacere. Umbră, răcoare şi o privelişte minunată. Pădurea este foarte deasă, coronamentul copacilor de pe o parte şi alta a drumului unindu-se în cele mai multe locuri pentru a crea senzaţia de tunel.

Sursa: Adevărul

Mai multe