Cultura „copycat” în China: de la modă la arhitectură

Chinezii şi-au făcut un obicei din a copia lucruri de valoare din alte părţi ale lumii. Atât timp cât, din punct de vedere financiar, replicile unor produse celebre sunt adevărate afaceri pentru ei, în China totul pare să fie permis.

Peisajul frumos încadrat de lacuri, turla strălucitoare a bisericii şi cabanele colorate fac din staţiunea austiacă Hallstatt, una dintre zonele preferate de vacanţă ale multor pasionaţi de călătorii.

Poate tocmai de aceea, anul trecut, oraşul a fost „clonat” de chinezi, renumiţi deja pentru că reuşesc să reproducă fidel produsele de design, de la mărci cunoscute de haine şi de pantofi, până la modele de arhitectură.

Astfel, nu ar trebui să ne mire construirea unui mic „Hallstatt” în oraşul Huizhou, din sudul Chinei, scrie Oliver Wainwright, pentru „The Guardian”.

                                                   Hallstatt, Austria (FOTO fanpop.com)

Chiar dacă, pe de o parte, locuitorii staţiunii Hallstatt au fost revoltaţi de gestul chinezilor, primarul Alexander Scheutz s-a declarat chiar mândru de realizare, datorită unui „schimb cultural” ce avea ca scop promovarea zonei turistice din Austria. Astfel, numărul turiştilor chinezi care au vizitat adevăratul Hallstatt a crescut de la 50 la 1000, pe an.

                                             „Hallstatt”, China (FOTO homevoyeurs.com)

Atitudinea Chinei, în ceea ce priveşte drepturilor de proprietate intelectuale, a stârnit de multe ori reacţii printre arhitecţi de renume precum Zaha Hadid, câştigătoare a unui premiu Pritzker în 2004 şi a două premii Stirling, în 2010 şi 2011, care i-a numit pe chinezi „arhitecţii piraţi”, după ce o construcţie din Beijing, realizată de Hadid, a fost reprodusă în Chongqing, un oraş mare din sudul Chinei.

Proiectul original, numit Wangjing Soho, se află în desfăşurare dar este posibil ca replica din sudul Chinei să fie terminată mult mai repede, gând care a înfuriat-o pe arhitecta britanică născută în Iraq. Aceasta este hotărâtă să ia măsuri legale împotriva chinezilor.

Dar Chongqing Meiquan, omul „din spatele” clădirilor controversate din China, răspunde cu inocenţă, spunând că proiectul său s-a „inspirat” doar din cel al arhitectei Zaha Hadid, intenţia fiind cea de a „depăşi” construcţia din Beijing şi nu cea de a o „copia”.

Această idee ar putea să se transforme într-un adevărat slogan pentru tot ceea ce înseamnă arhitectură urbană chineză, a timpurilor noastre. Nu există legi specifice care să protejeze proiectele de arhitectură.

„Soho are o şansă destul de mare să câştige litigiul” a afirmat You Yunting, un avocat din Shanghai, specialist în domeniul proprietăţii intelectuale, pentru publicaţia germană Der Spiegel.

„Chiar dacă judecătorii vor decide în favoarea proiectului Soho, curtea nu îl poate obliga pe inculpat să dărâme construcţia din Chingqing. În schimb, acesta va trebui să plătească despăgubiri”. 

                               Proiectul Soho (stanga) şi replica de la Beijing (dreapta) FOTO scmp.com

Există şi alte replici ale unor construcţii faimoase, în China. Turnul Eiffel de 108 m înălţime din Tianducheng, în apropiere de Shanghai;un complex rezidenţial pentru 200, 000 de persoane, care recreează orăşelul Dorchester din Marea Britanie;biserica din Thames Town (sat în stil englez ridicat la 34 km sud-vest de Shanghai), replică a Christ Church, din Clifton, Bristol, precum şi o moară de vânt modernă, într-un parc din Gaoqiao (un cartier rezidenţial în stil olandez, la 22 km de Shanghai) sunt doar câteva dintre construcţiile care copiază simboluri, idei, modele arhitecturale din întreaga lume.

În Tianjin (nordul Chinei), o replică a cartierului Manhattan se construieşte în zona unui fost sat pescăresc, din secolul al 15-lea, proiect programat să se finalizeze în 2019.

Dacă acest obicei de copiere a unor produse culturale din alte ţări, practicat de China, ar fi înţeles ca o formă de triumf, un mod prin care chinezii încearcă să demonstreze că pot să egaleze şi chiar să depăşească marile realizări din vest, ar trebui să ne îngrijorăm?

Un răspuns la această întrebare a dat arhitectul Sam Jacob:„Întreaga istorie a arhitecturii este plină de oameni care s-au copiat unii pe alţii. Într-o perioadă se considera drept un lucru bun. Copierea vechilor modele ajută în procesul de creaţie al unor lucruri noi”, afirmaţie care chiar încurajează abordarea pe care chinezii o au faţă de arhitectură.

De ce nu vor chinezii să fie originali?

Site-ul maosuit.com sugerează că, de fapt, chinezii imită foarte mult produsele culturale străine pentru că nu le-a fost niciodată încurajată creativitatea proprie.

Prin educaţie, chinezilor nu le sunt dezvoltate aptitudinile creative. Educaţia în China se bazează pe Confucianism, sistem filosofic rămas neschimbat, de sute de ani. 

Una dintre consecinţele acestui model de educaţie se poate observa cu ochiul liber:design-ului „made in China”, îi lipseşte, cu desăvârşire, originalitatea.

sursa:http://adevarul.ro/cultura/arte