Criminalul sistem comunist și documentul secret din 1947

Oamenii trăiesc într-o permanentă utopie și cu greu reușesc să se dezlipească de fanteziile în care au crescut. Robia ideilor este mai puternică decât orice drog inventat și poate să dureze întreaga viață.

Mulți rămân sclavi și atunci când valorile în care au crezut s-au destrămat precum un fum. Secolul al XIX-lea a fost marcat și de apariția și de răspândirea ideilor comuniste, fanatismul adepților nefiind egalat nici măcar de cel religios. Chiar dacă a căzut sistemul politic promovat de Vladimir Ilici Lenin, adepții terorii roșii mai viețuiesc în lumea iluziilor despre fericirea socialistă. Documentele de prin arhivele comuniste demonstrează că ideologia politică promovată de Marx și Engels era total împotriva omenirii și a ideii de fericire.

Anul 1947 a fost marcat de apariția unui document NKVD prin care partidele comuniste din țările proaspăt cucerite de Armata Roșie urmau să controleze pe vecie popoarele. Documentul descoperit în arhivele din Polonia, Germania și Cehoslovacia era compus din 45 de directive foarte clare și explicite. Cele 45 de porunci erau un curs scurt al crimei, un veritabil ADN al unui sistem asasin. Chiar la punctul al treilea se preciza că ”se va accelera lichidareacetățenilor care întrețin legături neinițiate de către noi (NKVD) cu Partidul Comunist Polonez…”.

Punctul 40 conținea indicația arestării opoziției politice. Se recomanda racolarea celor ce pot fi utili în manipularea opiniei publice prin îndulcirea imaginii regimului. Dacă nu vor să colaboreze, serviciile secrete erau îndemnate să-i aresteze sub acuzația de crimă de drept comun. Aceasta era soluția a doua. Prima variantă era lichidarea prin ”întâmplări neprevăzute”, adică asasinate înscenate sub formă de accidente. Crima era ridicată la rang de lege și nu exista o altă cale pentru menținerea la putere.Existau documente explicite pentru cei ce urmau să dirijeze asasinarea valorilor existente în cadrul popoarelor cucerite. Noțiunea de milă nu mai era acceptată. Iosif Stalin se grăbea să integreze oamenii supuși în noul univers și să-i transforme rapid în carne de tun pentru revoluția mondială. Timpul nu mai avea răbdare.

Interesant este că în România n-a fost descoperit documentul în arhivele controlate astăzi de către SRI. Nici nu mai contează din moment ce faptele i-au confirmat pe deplin existența.

Bibliografie minimală

Experimentul Pitești – Reeducarea prin tortură:comunicări prezentate la Simpozionul internațional:ediția a 13-a, Pitești, 2013, editor Ilie Popa, Fundația Culturală Memoria, Filiala Argeș, Pitești, 2014.