Comunismul pentru părinții noștri? UTC-ul - Uniunea Tineretului Comunist
Iesită din ilegalitate după 23 august 1944, Uniunea Tineretului Comunist a reprezentat pentru Partidul Comunist Român, cel mai bun instrument de angrenare a tinerilor in noul sistem de tip socialist. Uniforma, gradul, ceremoniile, muncile patriotice, prestigiul, instrucția militară, recompensele, erau metode prin care se asigura controlul si supravegherea tinerilor, pe care cei de la conducere îi considerau un real pericol. Cu toate acestea, pionierii nu s-au ridicat niciodată la nivelul asteptărilor PCR.
Prima dată când apare conceptul de înregimentare ideologică a tinerilor se întâmpla în perioada Moussolini. În italia fascistă tinerii și adolescenții au fost repartizați, pe categorii de vârstă, în patru organizații. Îmbrăcați în uniforme distincte și instruți în arta războiului, micii fasciști, au fost împărțiți astfel:„Fiii lupului” (4-8 ani);„Ballila” (8-14 ani);„Avanguardisti” (14-18 ani) și „Giovanni Fascisti” (peste 18 ani). Cel din urmă stagiu era obligatoriu pentru a putea ajunge în partid.
Având în vedere cazul românesc, se poate spune faptul că, „Șoimii Patriei” sunt echivalentul oranizației fasciste „Fiii Lupului”;„Pionierii” echivalentul „Ballila”;iar viitorii UTC-iști se aseamănă din multe puncte de vedere cu ultimele din grupările fasciste, „Avanguardisti” și „ Giovanni Fascisti, cu excepția faptului că românii nu purtau o uniformă distinctă. Fiecare clasă de elevi avea un grup de pionieri, precum fiecare școală forma o unitate de pionieri. Acestea erau așezate sub forma unei piramide, în vârful căreia se afla P.C.R. (Partidul Comunist Român). Acesta din urmă, s-a străduit să ofere legitimitate acestei noi organizații și a hotărât ca data la care va fi aniversată UTC să fie 20 martie, asta pentru că, în această zi, în anul 1922, a luat naștere Uniunea Tineretului Socialist. Aceasta din urmă a fost scoasă în afara legii în 1924 și a rămas așa pâna la 23 august 1944.
Puțini din cei patru milioane de membrii, care își desfășurau activitatea în anii '80, cunoșteau adevarata istorie a UTC. Într-un sistem de tip planificat este nevoie să te înconjori de oameni slab calificați, pentru ca deciziile să fie luate ușor. Acest aspect nu a lipsit din această organizație. Cizmarul Nicolae Ceaușescu a fost președinte UTC după 23 august 1944;strungarul Vasile Mușat în 1952;și mâna de fier, cazangiul de locomotive, Virgil Trofin, între 1956 și 1964.
Acțiuni de propaganda ce îi vizau pe tineri
Pe parcursul anilor ’60-’80, organizația pionierilor devenise un adevărat fenomen. Îmbrăcați în uniforma cu cravată roșie, cămașă cu epoleți, basc alb cu insignă și însemne specifice functiei de „conducere”, tinerii pionieri aveau impresia că sunt cineva. Existau ceremonii ritualice, cu trompete și formule de raport, precum și jurăminte de credință și angajamente strigate în public. Cu ocazia diferitelor sărbători ce se aniversau în perioada comunistă, pionierii participau la defilări și serbări. Copiii erau plimbați prin tabere speciale și participau la munci patriotice ori de câte ori era nevoie. Statutul și prestigiul ofereau un sentiment de importanță, fapt ce a reprezentat o bună gestionare a timpului liber al oamenilor și o încercare utopică de a-i integra pe toți în viziunea politică din acea perioadă.
În lipsa unei alte soluții, organizația a funcționat o lungă perioadă de timp și a reușit să asigure un control asupra tineretului, care era văzut ca un pericol pentru comuniști. Însuși Lenin era înfricoșat de potențialul de frondă a tinerilor. Astfel, prin diferite instrumente, cum ar fi mobilizarea forțată (pe șantiere la moloz;la culesul recoltei;pe stadioane sau șosele ca „aplaudaci”) și printr-un sistem de recompense și avantaje (loc de muncă și locuință în oraș;excursii;promovări;etc) se realiza controlul și supravegherea tinerilor. În plus, micii învățăcei, erau instruți din punct de vedere militar încă din clasa a IX-a și li se spunea că oricât de puternic și bine înarmat ar fi adversarul, acesta nu ar face față unui întreg popor.
Cu toate acestea, măsurile luate de PCR, nu au ajuns niciodată la rezultatul așteptat. Pioneria și UTC-ul, fiind organizații de masă, nu puteau fi evitate. Pionierii români nu au ajuns niciodată la fanatismul „Avanguardisti”-lor italieni sau a tinerilor germani din „Hitlerjugend”, care erau gata să facă orice pentru conducătorul nazist.
Sursa:Călin Hentea, Enciclopedia Propagandei Românești-Istorie, Persuasiune și Manipulare Politică, Ed. Adevărul HoldinCumpără acumg, București, an 2012, pp 397-403.