Clericii, preoţii și călugării: din amvon pe „frontul secret”
Şi alţi “slujitori ai spiritului”, clericii, preoţii, călugării au desfăşurat activităţi informative încă din cele mai vechi perioade, în slujba autorităţilor ecleziastice, dar şi a celor laice, suverani, oameni politici şi, mai târziu, agenţiile de informaţii. Motivaţia se afla desigur in posibilităţile lor de a pătrunde în variate medii, ca şi în sufletul, conştiinţele semenilor lor. De altfel, spre exemplu, încă din perioade timpurii, călugării iezuiţi au fost consideraţi drept iscusiţi agenţi secreţi, „ţesători” de intrigi complicate, aşa cum ne încredinţează volumul „Spioni în sutana” de Vasile Dumitru Fulger (2008)„Un superspion al Evului Mediu”…a fost consideratGiovanni del Plano (Piano) del Carpini (c. 1180–1252). Ca unul din conducătorii ordinului Franciscanilor, el fost agent al papei Inocenţiu IV (1243–1254), însărcinat de papă să facă predici pentru angajarea Germaniei în cruciade.Este considerat autorul primului raport informativ întocmit în urma călătoriei întreprinsă în perioada 1245–1247, din însărcinarea aceluiaşi papă în scopul transmiterii unui mesaj cu privire la stabilirea de legături constante şi al consemnării a „tot ceea ce va avea sub ochi”, prin investigaţii la faţa locului şi prin discuţii cu alţi emisari. Strânge informaţii de mare interes, cele mai importante referindu-se la pericolul unei noi invazii mongole în Europa.O „eminenţă cenuşie”…a cardinalului Richelieu a fost Pater Joseph (Joseph du Tramblay) (1577-1638), acţionând mai ales ca agent de influenţare pentru Franţa.Moare în braţele cardinalului Richelieu care se plânge:„Mi-am pierdut sprijinul”. Un rol asemănător l-a jucat şi cardinalul Guillaume Dubois (1656-1723) ca p principal agent de informaţii şi de acţiuni clandestine al regentului Philippe d’Orleans, între 1715-1723. Călugărul iezuit Pater d´Entrecolles, a fost unul dintre cei dintâi spioni economici pentru Franţa, reuşind să viziteze o manufactură de porţelan din China, care, de fapt, era interzisă străinilor. A memorat, pas cu pas, procesul de producţie şi a transmis informaţiile prin scrisori la Paris. Aceste informaţii au putut fi folosite în jurul anului 1700, când au fost descoperite zăcăminte de caolin în Franţa şi s-a putut porni producţia de porţelan. Dar nu numai conducătorii bisericii sau călugării au fost antrenaţi în activităţi informative, ci şi alte persoane din această sferă. Este cazul lui Piere Jurieu (1673-1713), teolog protestant. Preot, agent şi…compozitor…a fost Agostino Steffani (1654-1728). Încă de timpuriu îndeplineşte o serie de misiuni importante nu numai pentru biserica romano-catolică al cărei slujitor era, ci şi unele politice, acţionând drept ceea ce ar putea fi numit „agent secret”. Este de presupus că o asemenea activitate a depus-o şi în calitate de ambasador la Bruxelles, numit în 1698. În 1703, devine, la Düsseldorf, consilier privat al Palatinului, preşedinte al Consiliului Spiritual si al guvernului. Ulterior, pleacă la Vatican trimis de prinţul palatin elector cu misiunea confidenţială de a media între împăratul german şi Papă. Misiunea îi este încununată de succes şi, drept răsplata, în 1709 se întoarce ca apostol vicar al Germaniei de Nord, calitate în care va depune eforturi pentru revenirea germanilor la credinţa catolica.În 1674, Steffani îşi publică prima sa lucrare muzicală „Psalmodia vespertina”. Că lucrările sale muzicale au o reală valoare ne-o dovedeşte faptul că marea cântăreaţă Cecilia Bartoli a realizat un disc cu opere semnate de Agostino Steffani.În 2012, Donna Leon publică romanul „The Jewels of Paradise” în care foloseşte detalii din viaţa Agostino Steffani.Agenţi în Ţările româneDin aceiaşi categorie a călărilor-misonari s-au recrutat şi unii agenţi care au acţionat în Ţările române. Astfel, Alessandro Comuleo, misionar croat, a fost trimis de Papă în zona aflată sub dominaţia otomană pentru a culege informaţii şi a influenţa pe domnii Ţărilor Române. IezuitulAntonie Dunod a acţionatca informator al Imperiului Habsburgic şi al Poloniei pe lângă domnul Ţări Româneşti, Şerban Cantacuzino. La Curtea acestuia a acţionat ca spion şi agent de influenţare alt misionar catolic, abatele Giovani Baptista del Monte de Santa Maria.Rasputin-spion ?A existat într-adevăr presupunerea că Grigori Iefimovici Rasputin (1869-1916), în afară de activitatea sa de sfătuitor al familei ţarului şi de tămăduitor al fiului lor, a îndeplinit şi misiunea de agent de influenţare care a acţionat pentru a-l convinge pe ţarul Nicolae II că Rusia nu va putea face războiului, deci că trebuie să se iasă din Antanta. În tot cazul, în Rusia s-au aflat agenţi ai serviciului secret britanic (SIS), Oswald Rayner şi Stephen Alley, care îl supravegheau pe Rasputin şi au raportat la Londra despre insistenţele acestuia ca Rusia să-şi retragă armatele din război. Chiar ţarul Nicolae II i-a reproşat ambasadorului englez Sir George Buchanan prezenţa şi acţiunile acestor agenţi. După investigaţii mai noi, Oswald Rayner, prieten cu prinţul Iusupov, ar fi participat direct la asasinarea lui Rasputin, fiind acela care i-ar fi aplicat acestuia “lovitura de graţie”.Călugări-agenţiŞi în Perioda modernă, această „metodă” a continuat să fie folosită, cum a fost Prior Matthew (1664-1721), stareţ, a acţionat ca diplomat spion pentru Anglia. Uneori agenţii se recrutau dintre personalităţile cele mai proeminente din domeniul religios ale epocii. Membru al Academiei Franceze, scriitor, abatele François Xavier Montesquieu (1756–1832) a fost agent pentru Ludovic al XVIII-lea. În Rusia…după Revoluţia bolşevică, Vaticanul a făcut apel la preoţii catolici să meargă pentru a desfăşura activităţi de misionariat, odată cu dezlănţuirea prigoanei împotriva bisericii. Unul dintre aceşti misionari a fost călugărul iezuit de origine poloneză stabilit în SUA Walter Ciszek (1904-1984). Misiunea sa, care începe în 1934, era de a studia teologia ortodoxă şi limba rusă. Serviciul de informaţii sovietic a considerat că Cizek era, de fapt, un „agent în sutană“, astfel încât, în 1941, este arestat şi condamnat la 15 ani închisoare. Pentru Marea Britanie, în Perioda interbelică, a acţionat preotul Charles Fraser-Smith (1904 –1992) ca misionar în Africa. Agenţi în al Doilea Război MondialRatimirov, patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse, a fost conducătorul unei reţele de agenţi creată de NKVD, în 1942, pentru a dezinforma Germania cu privire la resursele armatei sovietice.Călugărul franciscanGeorg Ellina fost trimis de serviciul secret al partidului nazist (SD) la Vatican, sub acoperire diplomatică. A reuşit să constituie o reţea de agenţi care, timp de trei ani, a penetrat corespondenţa dintre episcopi şi cardinali şi dintre aceştia şi Sfântul Scaun. În Franţa abatele Pierre-Marie Cordier, doctor în teologie, fost vicar la Lyon, este integrat secţiunii Biroului 2 al Franţei de la Oran, în Algeria, unde activează împotriva agenţilor forţelor Axei. …şi în Războiul ReceÎn această perioadă, serviciile de informaţii ale statelor comuniste au folosit „slujitori ai bisericii” ca agenţi. Astfel, călugărul dominicanKonrad Hejmoa fost agent al RP Polone la Vatican. Preotul ortodox în Finlanda, Vladimir Ţvetcov a acţionat ca agent KGB. Şi în România postbelică au existat o serie de acţiuni vizând anihilarea unor presupuşi (sau reali !) agenţi „imperialişti în sutană”. Preluarea funcţiei de conducător al Nunţiaturii Apostolice în România de către Patrick O´ Hara, în 1947, a marcat momentul trecerii Nunţiaturii sub controlul serviciului de informaţii al Vaticanului. O ´Hara ar fi acţionat din însărcinarea CIA pentru crearea unei reţele, mai ales în rândurile clerului romanocatolic, cu scopuri de spionaj şi destabilizare.După retragerea lui O ´Hara (1950), serviciile de informaţii americane au încercat să aplice „Planul Jakab”, potrivit căruia conducerea reţelei de agenţi ce acţiona sub acoperire confesională, urma să-i fie încredinţată lui Joseph Schubert, canonic lacatedrala Sf. Iosif din Bucureşti. Membrii reţelei au fost arestaţi în 1951 şi judecaţi. Din volumul în pregătire „Biografiile secrete ale spionilor. Viaţa privată a agenţilor”