Civilizația pierdută de pe valea râului Oxus
Istoria Asiei Centrale este foarte neglijată în şcolile şi universităţile occidentale de azi. Când ne gândim la Afganistan, ne gândim la talibani, al-Qaida, droguri, războaie, sărăcie şi deserturi strabute doar de cămile, tancuri şi jeepuri americane. Nici despre ţările învecinate nu avem păreri mai bune. Însă istoria şi cultura antică acestor ţări din Asia Centrală e mai bogată decât se crede. Majoritatea suntem învăţaţi din şcoală să credem că marile civilizaţii orientale şi primele mari oraşe au fost clădite pe malurile Nilului, Tigrului şi Eufratului, Gangelui, Indusului sau Gangelui. Puţini ştiu că din epoca bronzului Asia Centrală era străbătută de râul Oxus pe malurile căruia s-a clădit şi s-a dezvoltat civilizaţia oxiana de pe urma agriculturii, meşteşugurilor şi comerţului. Alexandru cel Mare şi armata sa macedoneană au fost primii exploratori europeni care au descoperit această civilizaţie uitată.
1 octombrie, anul 331 î.e.n.-Gaugamela (Tel Gomel de azi), lângă Moşul, în Irakul de azi. O armată de 40 000 de hopliţi macedoneni aflaţi în formaţia de luptă cunoscută ca „falanga” învinge o armata masivă de aproape 100 000 de soldaţi perşi, asemenea unui arici masiv ce îşi scoate ţepii la înaintare .
Carele persane, asemenea unor lăcuste, au încercat să-i înconjoare şi să-i copleşească pe macedoneni. Părea că superioritatea numerică şi planul lor ingenios vor da roade. Nu şi când ai de înfruntat un inamic de talia lui Alexandru cel Mare.
Alexandru a reuşit, cu abilităţile sale de bun comandant, să respingă diversiunile perşilor, ca apoi, lansând un atac decisiv călare alături de companionii săi, să pună armata persană pe fugă şi pe însuşi regele Darius al III-lea.
Nu a reuşit să-l captureze pe Darius, dar Alexandru a jurat că până când nu-l va prinde, lupta pentru titlul de “regele Asiei” continua. Avea însă o mare parte din fostul Imperiu Persan la picioarele sale.
Babilonul, Susa şi multe alte oraşe s-au predat. A mers pe urmele lui Darius luni întregi, căutăndu-l ca pe un terorist al-Qaida vânat de trupele americane în zilele noastre.
În cele din urmă, într-o zi călduroasă din luna iulie a anului 330 î.e.n., trupele macedonene zăresc un trup al unui om îmbrăcat în veşminte regale, aflat într-o căruţă de lux abandonată în mijlocul pustietăţii. Era însuşi Darius aflat pe moarte, arestat, legat şi înjunghiat mortal de satrapul Bessus care i-a luat coroana şi s-a proclamat noul rege persan.
Trupele macedonene i-au raportat lui Alexandru. Acesta i-a acordat o înmormântare cu onoruri fostului său inamic şi s-a proclamat astfel unicul nou rege al Asiei.
Acum, Alexandru avea un nou obiectiv:găsirea şi pedepsirea lui Bessus. Însă căutarea avea să se desfăşoare într-o ţară total străină macedonenilor, un tărâm vast de la capătul lumii cunoscute-Bactria, unde curgea râul Oxus şi pe malurile căruia se dezvoltaseră o civilizaţie măreaţă clădită din agricultura pe bază de irigaţii, mineritul şi prelucrarea de metale preţioase (aur, lapis lazuli), dezvoltându-se mari oraşe prospere ce erau mari centre comerciale, meşteşugăreşti şi culturale în care predomină zoroastrismul.
Din Afganistanul de azi erau transportate opium, bumbac, lapis lazuli şi aur în India, Mesopotamia, Egipt şi Europa.
Oxus-râul dispărut
Potrivit cercetărilor, râul Amu Darya din Asia Centrală ar fi râul Oxus consemnat de greci. Râul este format din joncţiunea râurilor Vakhs şi Panj, în Qal’ eh-ye Panjeh din Afghanistan, şi curge dinspre nord-vest către ce a mai rămas din Marea Aral.
Dar în vremuri străvechi, râul Amu Darya era mai larg, curgând între Iran şi Turan.În antichitatea clasică, râul era cunoscut drept Oxus în greacă şi Oxos în latină. În sanskrita vedică se numea Vaksu.
În multe surse persane este consemnat că Wehrod (râul bun). „Amu” vine de la oraşul medieval Amul (Chahar Joy ulterior-Turkmenabat de azi), iar “Darya” vine de la râu în limba persană.
Musulmanilor le era cunoscut sub denumirea de Jayhoum (de la râul Gihon din Eden consemnat în Coran, cât şi în Biblie, Cartea Genezei). Din secolul XIX, călătorii vestici îl denumeau ca râul Gozan.
Râul are în prezent lungimea de 2400 km. În antichitate avea însă o lungime mult mai mare, iar pe malurile acestuia s-a dezvoltat o civilizaţie măreaţă străveche în cadrul complexului arheologic Bactria-Margiana, care cuprinde nordul Afghanistanului, estul Turkmenistanului, sudul Uzbekistanului şi vestul Tajikistanului.
Gonur Tepe-străvechiul oraş din epoca de bronz
Cu o suprafaţă de 55 hectare, amplasat în deşertul Karakum, Turkmenistanul de azi, la 60 km nord de oraşul Merv, oraşul Gonur Tepe a fost locuit de indo-iranieni prin 2500 î.e.n, având acces la râurile Murgab şi Oxus. Oraşul a fost descoperit în anii 70’ de arheologul sovietic Viktor Sarianidi.
În epoca bronzului era centrul administrativ şi religios al regiunii Margiana în care se găseau 70 de oaze şi 150 de alte aşezări mai mici. Oraşul care servea şi ca fortăreaţă, având formă rectangulară, cuprindea străzi, canale de irigaţie, un palat, ziduri din cărămizi de lut cu bastioane semicirculare, temple cu altare cu foc dedicate religiei zoroastriene.
A fost descoperit un cazan pentru ritualul de băut cunoscut ca soma/haoma (menţionat în Rigveda şi Avesta). În zoroastrism, băutura şi planta din care se prepara întruchipa o zeitate. Dezbaterile privind planta originală din care se prepara băutură încă continuă şi în prezent.
S-au găsit urme care atestă consumul de canabis, mac şi efedrină, care ar fi fost ingredientele băuturii.
În 2009, s-a descoperit un mormânt regal în care s-au găsit alte bijuterii din aur şi argint, obiecte din ceramică, modele de care cu roţi din bronz, şi scheletul unui câine îngropat în cadrul unui ceremonial funerar, ceea ce atestă credinţa în viaţa de apoi a locuitorilor.
S-a ajuns la concluzia că locuitorii oraşului respectiv se ocupau cu agricultura, meşteşugurile şi cu comerţul.
Oraşul a intrat în declin atunci când cursul râului Murgab s-a schimbat.
Alexandru cel Mare a cucerit teritoriul Turkmenistanului de azi prin 330 î.e.n., mărşăluind spre nordul Asiei Centrale şi fondând un nou oraş Alexandria lângă râul Murgab, care avea să prospere şi să devină ulterior oraşul Merv.
Mai multe poze cu relicvele descoperite aici
Bactria, mama tuturor oraşelor
În 329 î.e.n., Alexandru cel Mare, regele Macedoniei, a cucerit regiunea Bactria după ce a traversat Hindu Kush şi râul Oxus. Aici l-a capturat şi executat pe Bessus, asasinul regelui Darius al III-lea.
Alexandru a cucerit apoi Sogdiana şi s-a îndreptat spre sud, dincolo de Oxus, întâmpinând o puternică rezistenţă. După doi ani de războaie împotriva insurgenţei, Alexandru a stabilit un control asupra Bactriei.
În 327 î.e.n., a înfruntat o rezistenţă anti-macedoneană condusă de Spitamenes, un războinic local. Acesta a fost ucis, şi după înfrângerea rebeliunii şi cucerirea fortăreţei Roca Sodgiana (localizată în nordul Bactriei, în Sogdiana), Alexandru s-a căsătorit cu Roxana, fiica unui nobil local, Oxyartes, care l-a slujit pe satrapul Bessus.
Complexul Arheologic Bactria-Margiana, cunoscut drept civilizaţia Oxus, a fost cândva o reţea de oraşe ale epocii bronzului, locuite din anii 2200-1700 î.e.n. Se speculează că oraşul Bactria era amplasat în Balkh-ul de azi, din nordul Afghanistanului, dar locul privind amplasarea oraşului e în continuare disputat.
Era recunoscut că mama tuturor oraşelor căci era înconjurat de mii de aşezări. Bactria era populat de indo-iranieni care s-au mutat la sud-vest de Iran şi nord-vest de India în 2500-2000 î.e.n. Se spune că profetul Zoroastru s-a născut şi şi-a adunat primii adepţi în regiunea oraşului Bactria.
Nordul provinciei a fost ocupat de Imperiul Persan în secolul VI î.e.n.
După moartea lui Alexandru, Bactria a intrat sub controlul satrapului Stasanor după tratatul de la Triparadisus.
După divizarea Imperiului lui Alexandru, Bactria a devenit parte a Imperiului Seleucid, limba greacă devenind dominantă şi multe aşezări greceşti fiind clădite în regiune.
În 245 î.e.n., Bactria şi-a dobândit independenţa şi a anexat Sogdiana, iar satrapul acesteia, Diodotus, a devenit fondatorul regatului greco-bactrian.
Piese de aur de lux şi figurine uimitoare au fost găsite în Tillya Tepe, oraş alăturat. Toate acestea ne indică că Bactria era un oraş prosper, înfloritor cultural, un centru comercial bogat şi bine fortificat. Mai multe detalii pe:http://www.livius.org/articles/place/bactria/
Ai-Khanoum:Doamna Lună
Ai-Khanoum (limba uzbecă:Doamna Lună) era cândva considerată a fi unul şi acelaşi oraş cu Alexandria Oxiana. Dar oraşul a fost construit abia prin 280 î.e.n. de către regele seleucid, Antiochus I.
Oraşul este amplasat în provincia Takhar, nordul Afghanistanului, la confluenţa râurilor Amu Darya (Oxus) şi Kokcha. Oraşul a fost unul dintre marile oraşe elenistice emblematice până în distrugerea sa de către invazia nomazilor.
Oraşul a fost găsit şi excavat în cadrul unei misiuni arheologice franceze condusă de Paul Bernard în anii 60-70’, precum şi de cercetători ruşi.
Oraşul se aflase într-o regiune fertilă, irigată de râul Oxus, având potenţial agricol. Resursele minerale sunt abundanţe, ca rubinele din Badakshan, şi aur. Oraşul a menţinut relaţii comerciale cu India şi China.
Numeroase relicve şi structuri au fost găsite, aparţinând culturii elenistice, având influenţe orientale.
Ai-Khanoum cuprindea un teatru grecesc mai mare decât cel de la Babilon, palat cu arhitectură greco-persană, turnuri şi fortificaţii întărite, gymnasium dedicat lui Hermes şi Hercule după cum ne arată coloanele rămase, temple construite după modelul zoroastrian, fiind masive, unul dintre acestea având o statuie a lui Zeus pe tron, mozaicuri cu motive animale, columne corintiene, urme de locuinţe greceşti.
S-au găsit numeroase statui create după modelul grec, monede cu zei hinduşi, medalioane, bijuterii, artefacte şi cadrane solare indiene.
Oraşul a fost distus în 145 î.e.n. în timpul unei invazii nomade (sciţi, yezhi), când Eucratides era regele greco-bactrian. În apropiere era un oraş circular din epoca bronzului, indundat pe jumătate de râul Oxus atunci când armatele macedonene au păşit în Asia Centrală.
Se speculează că Alexandru, în momentul venirii sale, a denumit-o Alexandria Oxiana. Alexandru a fondat multe oraşe în regiune, ca Alexandria Ariana sau Alexandria Arachosia, majoritatea fiind însă aşezări orientale pe care doar le-a denumit după numele său.
Mai multe detalii pe:http://www.livius.org/articles/place/alexandria-on-the-oxus-ai-khanum/
De ce a dispărut civilizaţia Oxusului ?
Cauzele sunt multiple:invaziile nomazilor, instabilitatea socială survenită în urma războaielor şi schimbările climatice, precum şi subţierea râului Oxus, urmată de procesul de deşertificare.
Regatul greco-bactrian a fost anihilat de populaţia nomadă Yuezhi, urmând apoi ca teritoriile să fie preluate de noul regat Kushan. De atunci, teritoriile fostei civilizaţii (complexul arheologic Bactria-Margiana de azi) au fost controlate succesiv de sasanizi, hepthalizi, ulterior de omeiazii şi abasizii care au adus islamul în această regiune, urmând să fie ocupată de Sistan, ghaznavizi, khorasani, ghurizi, mongoli şi timurizi.
Din 1600, regiunea a fost controlată de Persia, urmând ca din secolul XVIII să fie fondat statul Afghanistan, iar în anii 1990, să apară Turkmenistan, Uzbekistan şi Tajikistan din fostul URSS .
Abia adoptase moda occidentală la mijlocul secolului XX că din anii 70’, stabilitatea şi dezvoltarea Afghanistanului aveau să fie compromise definitiv după invazia sovietică, escaladarea tensiunilor, instaurarea regimului talibanilor, intervenţia americană şi lupta cu insurgenţa musulmană şi cu grupările teroriste pe parcursul procesului lent de democratizare.
Războaiele şi ocupaţiile frecvente au făcut ca civilizaţia respectivă să fie uitată timp de 2000 de ani şi să fie redescoperită de arheologii moderni în secolul XX.
Chiar dacă ştim că a existat o bogată civilizaţie antică, din păcate, informaţiile despre această sunt încă foarte puţine.
Multe relicve antice care au aparţinut civilizaţiei Oxusului au fost pierdute definitiv, altele au sfârşit în a fi vândute pe piaţa neagră, iar situaţia tensionantă şi războaiele din ultimele decenii din Afghanistan complică şi mai mult săpăturile şi cercetările arheologice în complexul arheologic Bactria-Margiana pentru a afla mai multe detalii despre această civilizaţie străveche.
Surse:
http://www.alexanderslostworld.com/
http://www.iranicaonline.org/articles/bactria
http://www.ancient.eu/article/165/
https://en.wikipedia.org/wiki/Bactria-Margiana_Archaeological_Complex
http://discovermagazine.com/2006/nov/ancient-towns-excavated-turkmenistan
http://www.heritageinstitute.com/zoroastrianism/merv/gonur.htm