Cine a fost Anton Makarenko, părintele „reeducării“ din închisorile comuniste

Autor: Călin Gavrilaş

Anton Makarenko era considerat pedagogul „de geniu” al sovieticilor. El a pus bazele coloniilor de reeducare, axate pe ideea că opinia colectivă trebuie să distrugă opinia individuală.

Anton Semionovici Makarenko s-a născut pe 13 martie 1888 în Ucraina de astăzi, tătăl său fiind muncitor feroviar. A urmat gimnaziul şi un curs de pedagogie, apoi a fost învăţător, continuându-şi studiile între 1914 şi 1917 la Institutul Pedagogic din Poltava. Pedagogul de „geniu” al ruşilor a pus bazele, după 1920, primei colonii de muncă unde reeduca tineri şi copii delincvenţi.

Aceştia, adunaţi în colonii, erau organizaţi în brigăzi de muncă şi lucrau sub o supraveghere menită să impună o disciplină severă. Timpul liber era, practic, anulat fiind ocupat, în afară de muncă, cu îndoctrinarea cu teoriile marxist – leniniste.

În „Colonia Gorki”, Makarenco a aplicat sistemul opiniei colective care distrugea opinia individuală a persoanei. Se ajungea, astfel, la crearea „omului nou”, de tip sovietic. Acesta a efectuat în Uniunea Sovietică primele experimente prin care a creat oameni noi prin intermediul muncii în colectivitate.

Aici, în colectiv, susţinea Makarenko, personalitatea este aruncată în aer, „explodată” în bucăţi, iar individul nu mai are unde să se refugieze deoarece este încolţit şi reeducat din toate părţile.

Reeducările aveau ca ţintă grupurile. Cel supus reeducării este acum ghidat, pe lângă acţiunea „pedagogului”, de ordinele şi acţiunile colectivului, care poate hotărî în locul lui şi pentru el.

Lucrările lui Makarenko, „Poemul pedagogic" (tradus în 1949 la Editura Cartea Rusă), „Cartea pentru părinţi” şi „Steaguri pe turnuri", au fost răspândite în toate ţările în care a pătruns comunismul, fiind studiate atât de profesori, cât şi de elevi sau studenţi. Ele au stat la baza unor filme.

Reeducarea lui Makarenko a stat la baza ororilor din închisorile comuniste de la noi, în special a „Experimentului Piteşti”. Eugen Ţurcanu, teribilul torţionar de la Piteşti, şi membrii „comitetului de reeducare" citeau în comun lucrările lui Makarenko, pentru a extrage din ele „metoda" şi „orientarea generală".

Anton Makarenko moare în 1939 la Moscova.

Câteva idei ale lui Makarenko din „Cartea pentru părinţi”:

Simplele discuţii şi predici nu sunt de ajuns pentru educarea corectă a copilului, care este influenţat permanent de părinţi. La fel de importante sunt şi felul în care aceştia se îmbracă, modul în care vorbesc cu cei din jurul lor, reacţiile pe care le au atunci când se supără sau sunt fericiţi, comportamentul faţă de prieteni sau persoane pe care le antipatizează şi aşa mai departe
Deşi trebuie, bineînţeles, să îi dai cât mai multă libertate copilului tău, care trebuie să descopere singur bunătatea şi răutatea din oameni, să facă propriile alegeri şi propriile greşeli, asigură-te că îi cunoşti prietenii, activităţile şi locurile favorite.
Deşi este normal ca părinţii să îşi ajute copiii, nu trebuie să o facă într-un mod insistent, mai ales când aceştia din urmă nu cer ajutorul ghizilor lor prin viaţă. Cei mici trebuie să se zbată puţin de unii singuri pentru depăşirea provocărilor care le ies în cale
Este important ca cel mic să se concentreze pe activitatea lui şi să o facă pentru propria mulţumire, nu pentru a-şi mulţumi părinţii. De asemenea, nu exagera cu laudele, mai ales în faţa prietenilor tăi, dar nici cu pedepsele sau mustrările de faţă cu alte persoane.