Ceferiada, «o odă feroviară pentru întâiul călător al țării», regele Carol al II-lea
În 1931, în cadrul CFR s-a născut inițiativa de a reuni diverse întreceri sportive într-un fel de olimpiadă a ceferiștilor, iar denumirea aleasă pentru acest eveniment național a fost aceea de „Ceferiada”. Din 1932, an de an, Ceferiada i-a reunit pe toți feroviarii amatori de sport. În 1939, anul în care avea să înceapă războiul, la 10 iunie, Bucureștiul era în sărbătoare. Capitala găzduia Ceferiada.
Conceput ca o dublă manifestare – cea a Ceferiadei anuale și sărbătorirea împlinirii a 70 de ani de la inaugurarea primei linii ferate a statului român, București- Giurgiu (31 octombrie 1869) – evenimentul a fost cea mai mare festivitate din istoria căilor ferate, o oportunitate pentru a se glorifica personalitatea regelui (care, cu doar un an în urmă, instaurase dictatura regală) și, în egală măsură, o ocazie de a se promova naționalismul economic, căile ferate fiind prezentate drept „o isbândă a technicii românești”.
Stadionul CFR din Giulești e gata
Cu numai 45 de zile înainte de eveniment, pentru a da măsura valorii sale și a capacității organizatorice, ministrul Lucrărilor Publice, Mihail Ghelmegeanu, și Ioan Macovei, directorul CFR, au numit o comisie care să gestioneze evenimentul. În fruntea acesteia a fost numit inginerul Mișiou, care s-a ocupat de terminarea construcției Stadionului CFR din Giulești (loja regală, turnul, camerele interioare, instalații), de transformarea terenului viran de 5 hectare de lângă stadion într-un parc, de organizarea defilării ceferiștilor, a trenurilor și a standurilor expoziționale.
Într-un uriaș efort, toate pregătirile au fost terminate cu zece zile înainte de ziua de 10 iunie. Ceferiada din 1939 s-a desfășurat, așadar, pe Stadionul CFR din Giulești, care a fost special pregătit și inaugurat pentru acest eveniment. În numărul aniversar al publicației „Revista CFR”, stadionul era prezentat ca având 25.000 de locuri, dar și capacitatea de a ajunge până la 32.000. În vederea evenimentului, la modificarea și transformarea bazei sportive au lucrat zi și noapte 1.200 de oameni.
10 iunie 1939: Regele Carol al II-lea şi Prinţul Paul al Greciei vizitând parcul de vagoane şi locomotive organizat în curtea Stadionului CFR cu prilejul Ceferiadei
În clădirile și în curtea stadionului au fost amenajate standuri în care toate direcțiile CFR și-au expus munca prin fotografii, obiecte, machete, iar în parcul de lângă stadion au fost amenajate o linie ferată și o gară în miniatură unde copiii se puteau plimba cu trenulețul. Pregătirile au vizat și intrarea de la Podul Grant: de aici și până la stadion au fost amplasate sute de drapele, iar accesul participanților și al vizitatorilor a fost prevăzut să se desfășoare pe trei porți.
Publicul de rând a avut rezervată poarta de lângă capătul Podului Grant, având acces spre tribunele F și G, iar prin șoseaua Giulești au intrat invitații de rang înalt, cărora le-au fost rezervate tribunele A, B, C: Regele, membri ai guvernului, ai Parlamentului, diplomații străini, delegațiile căilor ferate din state din Europa etc.
Spectacol al uniformelor de tot felul
În ziua de 10 iunie, care a picat într- o sâmbătă, zona a fost împânzită de sute de automobile, de zeci de mii de oameni veniți din toată țara să ia parte la eveniment. Pentru că festivitățile au început la orele 10:00, Radiodifuziunea română, și ea prezentă aici, a animat atmosfera de așteptare prin transmisia unui program muzical care a răsunat în noua instalație de difuzoare montate în turnul stadionului special pentru acest moment.
Dar Ceferiada a fost și un eveniment cu valențe diplomatice, pentru că între participanții din străinătate s-au numărat Secretarul General al Uniunii Internaționale a Căilor Ferate, directori ai căilor ferate din Franța, Germania, Anglia, Italia, Belgia, Elveția, Iugoslavia. Atenți la detaliile de protocol, organizatorii au tipărit un volum, în condiții de lux, Ceferiada 1869-1939, în care erau incluse capitole despre istoricul Căilor Ferate Române, exploatarea căilor ferate, „mișcarea sportivă culturală a personalului CFR”, „România în fuga trenului”, dar și o broșură cu programul manifestării.
Regele Carol al II-lea, primind binecuvântarea Înaltului Prelat
Volumul a fost oferit personalităților din România. În schimb, delegațiile străine au primit un ghid turistic al României, o broșură în limba franceză cu programul serbărilor și al excursiilor și descrierea locurilor care urmau să fie vizitate. Publicul a umplut stadionul începând cu ora 7 dimineața, iar spectacolul a debutat cu intrarea fanfarei CFR, urmată de o defilare a 4.000 de ceferiști, sportivi ai cluburilor și asociațiilor feroviare, membri ai delegațiilor sportive străine (echipele de fotbal ale Turciei și Iugoslaviei). Ceferiada a fost și un veritabil spectacol al uniformelor de tot felul.
Festivitatea, expresie a cultului personalității Regelui Carol al II-lea
La orele 10:00 s-a intonat „Trăiască Regele”, iar pe stadion și-au făcut apariția Regele Carol al II-lea, fiul său, Mihai, „Mare Voevod de Alba Iulia”, și Prințul Paul al Greciei. După o scurtă slujbă religioasă, ministrul Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor, Mihail Ghelmegeanu, a deschis serbările Ceferiadei printr-un discurs în care a rezumat, în fond, cheia evenimentului: cântare a monarhiei, a personalității Regelui Carol al II-lea și rolul important al căilor ferate pentru economia și societatea românească.
Ceremonia a continuat cu un moment protocolar în care delegații străini au fost prezentați suveranului, iar apoi s-a făcut un tur al expoziției. În tot acest timp, pe terenul de fotbal, străjerii CFR au prezentat dansuri naționale pentru public. Întors în lojă, Regele Carol al II- lea a asistat la defilarea materialului rulant de epocă pe o linie special construită.
„Întâi trece vechiul tren al lui Vodă Carol, apoi trenul Regelui Ferdinand și al Reginei Maria”, ne descrie „Revista CFR” acest moment din program. În tot acest timp, avioanele CFR străbăteau cerul de deasupra stadionului.
Impresionant a fost, după cum scrie presa vremii, faptul că același tren care a inaugurat linia București- Giurgiu, în care a călătorit domnitorul Carol I – și care a fost prezentat publicului de pe Stadionul Giulești – a fost condus de un bătrân în vârstă de 95 de ani. Era Tănase Nicolae, mecanicul care, în urmă cu 70 de ani, făcuse prima călătorie cu trenul pe pământul României. Și trenul Regilor Ferdinand și Maria a fost condus de același mecanic, Niculescu Ștefan, acum și el pensionat.
Carol salută delegaţii străini prezenţi la festivitate
La ora 13:00, festivitatea s-a sfârșit, publicul a părăsit stadionul, iar delegațiile din străinătate au fost invitate de către Administrația CFR la un dejun oferit la Athénée Palace. Pentru Regele Carol al II-lea, ceremonia s-a încheiat după ce a pus piatra de temelie a Palatului CFR, a cărui finalizare nu avea să o mai vadă. La sfârșit, regele s-a declarat mulțumit de sărbătoarea pe care CFR o organizase și a cerut ca expoziția să fie lăsată deschisă pentru o perioadă mai lungă pentru ca întreaga țară să o vadă.
A doua zi, duminică, 11 iunie, delegațiile străine au participat la o excursie pe Valea Prahovei, vizitând nou-construita rafinărie de la Brazi și Castelul Peleș, în timp ce seara, în București, la Ateneul Român, devenit neîncăpător, orchestra și corul CFR au susținut un concert. Pe 12 iunie, aceleași delegații au vizitat întreprinderile Malaxa din București și au plecat spre Brăila, unde li s-a oferit o plimbare cu vaporul pe Dunăre. În același timp, la București, Ceferiada de tenis și fotbal era în plină derulare, având și o componentă internațională conferită de faptul că echipele căilor ferate din Turcia și Iugoslavia au participat alături de echipa CFR la o competiție de fotbal.
Inițiativa administrației feroviare române vizase invitarea echipelor omoloage din țările Înțelegerii Balcanice, însă Grecia nu a putut participa pentru că nu avea o astfel de echipă. Ceferiada de fotbal avea să fie câștigată de echipa CFR.