Ceferiada lui Carol al II-lea din 10 iunie 1939

Desfăşurată sub patronajul lui Carol al II-lea, acţiunea a fost un excelent prilej pentru a sublinia rolul monarhiei în dezvoltarea ţării, dar şi statutul de vedetă a căilor ferate definite drept motor al economiei primei perioade a modernizării noastre.

Imaginea CFR-ului şi importanţa sa socială au fost, de-a lungul timpului, obiectul a numeroase manifestări prilejuite de diverse ocazii. Una dintre primele manifestări de acest gen a fost creionată la Expoziţia Jubiliară din 1906, când CFR au ocupat un pavilion întreg cu machete, fotografii ale realizărilor sale, dar, de departe, cel mai semnificativ eveniment este cel al anului 1939, când imaginea căilor ferate a fost hiperbolizată, cu ocazia serbării a 70 de ani de la inaugurarea primei linii ferate construite de stat-linia Bucureşti-Giurgiu. Dacă Homer şi-a intitulat relatarea sa privind războiul troian, , Iliada", ei bine, societatea românească a anului 1939 a trăit CEFERIADA, o celebrare care fusese proiectată să dureze, ca în basme, trei zile şi trei nopţi dar, la cererea publicului s-a prelungit încă două săptămâni.

Martorul ocular al acestei epopei a fost , , Revista CFR", care în numărul aniversar aprilie-septembrie 1939, a descris elogios evenimentul:

„În dorinţa de a da acestei sărbătoriri o însemnare cărturărească şi documentară precum şi tuturor statului, poporului un prilej de desfătare şi de cunoaştere a rostului adânc pe care drumul de fier îl are în viaţa fiecăruia dintre noi, înfăţişăm într-o ramă sărbătorească, înfăptuirile sale tehnice în desfăşurarea grăbită a veacului, dela întâile lor începuturi până la desăvârşirile timpului de azi… din cadrele diagramelor, răsare unul şi acelaş crez:acel al muncei nesfârşite şi ordonate pe care o armată de optzeci şi şase de mii de oameni o duce zi cu zi pentru propăşirea celei dintâi Administraţii a Ţării noastre. Acesta este deci rostul sărbătoarei Căilor Ferate Române:împreunarea trecutului de acum şapte decenii cu înfăptuirile vremurilor de astăzi, pentru ca din alăturarea lor, să se întrevadă timpurile pe cari ni le va hărăzi viitorul”

Sărbătorile Ceferiadei s-au desfăşurat pe stadionul CFR din Giuleşti. Deschiderea a avut loc la 10 iunie 1939, în prezenţa regelui Carol al II-lea, a voievodului Mihai, a prinţului Paul al Greciei, a guvernului, corpului diplomatic, pe un stadion cu 25.000 de spectatori. Retorica oficială l-a elogiat pe regele Carol I întemeietorul căilor ferate şi nu a uitat nici de grija regelui Carol al II-lea faţă de ceferişti.

Tot cu această ocazie, Direcţia Poştelor a emis şase timbre aniversare având ca tematică activitatea căilor ferate, iar pe 11 iunie 1939, programul manifestărilor a găzduit un concert în onoarea Ceferiadei. Care alegorice ale CFR-ului, parade comparabile doar cu cele ale armatei, alimentând imaginarul colectiv, au indus încă o dată ideea importanţei acestui segment economic şi social.

La această reţetă s-au adăugat, desigur, şi discursuri elogioase vorbind de întâiul călător al ţării-Carol I-întemeietorul căilor ferate, neuitând nici pe regele Carol al II-lea sau viitorul ţării:

„Sire, Asigurăm pe Majestatea Voastră că toate aceste mândre tradiţii se păstrează cu sfinţenie, aşa cum o dovedesc lucrările care, sub Domnia Majestăţii Voastre, au înzestrat ţara, în ani de mari greutăţi, cu o reţea de 350 Km de construcţii noi de cale ferată … La calea ferată … această organizare se sprijină pe devotamentul şi disciplina neclintită a unui personal care a răspuns la toate chemările Ţării, cu o energie nedesminţită şi cu un desăvârşit elan patriotic. Tinerele vlăstare, grupate în şcoli şi organizaţiuni de educaţie patriotică şi de pregătire profesională, reprezintă chezăşia zilei de mâine a acelora care urmează aceeaşi meserie ca a părinţilor lor…“

Eroism, devotament, sacrificiu, elan patriotic sunt termeni pe care îi vom reîntâlni la un deceniu distanţă în noul limbaj al propagandei Partidului Comunist. Aceste cuvinte semnificau doar esenţa spiritului ceferist al epocii. Ele arătau aportul feroviarilor la dezvoltarea sentimentului de mândrie naţională:între 1870-1900 spiritul creator al poporului român se leagă de construcţia căilor ferate de către inginerii români, de podurile care sunt traversate de calea ferată-corolarul fiind podul de la Cernavodă construit de Anghel Saligny, iar în perioada interbelică locomotivele, vagoanele şi automotoarele realizate la Reşiţa, Arad sau la Uzinele Malaxa sunt modele ale capacităţilor creatoare ale tehnicienilor români. Căile ferate erau importante!

Ceferiada, o adevărată paradă, comparabilă cu cele organizate de 1 Mai sau 23 August în vremurile comuniste, a fost, evident, rod al imaginarului societăţii româneşti a anului 1939:credinţa în calea ferată şi rolul acesteia de motor al economiei româneşti, admiraţia fără margini pentru instituţia cea mai bine organizată – a doua armată a ţării şi, nu în ultimul rând, a fost o manifestare pentru a sublinia rolul regalităţii în progresul ţării.

Muzeul lui Carol al II-lea şi al lui Gheorghiu-Dej

Cu această ocazie a Ceferiadei, în zona Giuleşti-Grant s-a organizat un parc de vehicule feroviare care a constituit nucleul muzeului deschis atunci, în 1939 (muzeu care astăzi aniversează 75 de ani-vezi aici programul activităţilor). Evident că acest muzeu şi inventarul său serveau credinţa în progresul şi prosperitatea României Mari condusă de regele Carol al II-lea.

Bombardamentele anului 1944, executate asupra complexului feroviar al Gării de Nord, au distrus, pur şi simplu, cea mai mare parte a muzeului, cu această ocazie dispărând material rulant-locomotive care se confundau cu istoria tehnicii feroviare. Muzeul a fost redeschis pe 1 mai 1953, într-o locaţie nouă, unde funcţionează şi astăzi. La inaugurare a fost prezent şi Gheorghiu-Dej, ceferistul devenit lider al statului. În 1966, muzeul a fost închis pentru reorganizare, probabil Ceauşescu a încercat să minimalizeze tot ceea ce ţinea de sectorul feroviar, pentru a lovi, şi în acest fel, în predecesorul său, puternic legitimat de aura ilegalistă, pe care Ceauşescu nu o avea. A fost redeschis în 1969, cu ocazia centenarului liniei Bucureşti-Giurgiu.

Astăzi, muzeul CFR din Bucureşti (vezi şi articolul din Historia) este în opinia noastră, muzeul cu cel mai mare potenţial de creştere şi dezvoltare dintre muzeele capitalei. Condiţia majoră:alocarea unor sume pentru a crea un parc feroviar compus din locomotivele care au făcut istorie.

Sursa:www.adevarul.ro

Acum 75 de ani, Căile Ferate Române au organizat o amplă manifestare pentru a marca evenimentul fondator al transportului feroviar din ţara noastră – inaugurarea (în 1869) a liniei Bucureşti-Giurgiu. De acelasi autor Nevasta şefului de gară s-a îndrăgostit de-un călător… Desfăşurată sub patronajul lui Carol al II-lea, acţiunea a fost un excelent prilej pentru a sublinia rolul monarhiei în dezvoltarea ţării, dar şi statutul de vedetă a căilor ferate definite drept motor al economiei primei perioade a modernizării noastre. Imaginea CFR-ului şi importanţa sa socială au fost, de-a lungul timpului, obiectul a numeroase manifestări prilejuite de diverse ocazii. Una dintre primele manifestări de acest gen a fost creionată la Expoziţia Jubiliară din 1906, când CFR au ocupat un pavilion întreg cu machete, fotografii ale realizărilor sale, dar, de departe, cel mai semnificativ eveniment este cel al anului 1939, când imaginea căilor ferate a fost hiperbolizată, cu ocazia serbării a 70 de ani de la inaugurarea primei linii ferate construite de stat-linia Bucureşti-Giurgiu. Dacă Homer şi-a intitulat relatarea sa privind războiul troian, , Iliada", ei bine, societatea românească a anului 1939 a trăit CEFERIADA, o celebrare care fusese proiectată să dureze, ca în basme, trei zile şi trei nopţi dar, la cererea publicului s-a prelungit încă două săptămâni. Martorul ocular al acestei epopei a fost , , Revista CFR", care în numărul aniversar aprilie-septembrie 1939, a descris elogios evenimentul:, , În dorinţa de a da acestei sărbătoriri o însemnare cărturărească şi documentară precum şi tuturor statului, poporului un prilej de desfătare şi de cunoaştere a rostului adânc pe care drumul de fier îl are în viaţa fiecăruia dintre noi, înfăţişăm într-o ramă sărbătorească, înfăptuirile sale tehnice în desfăşurarea grăbită a veacului, dela întâile lor începuturi până la desăvârşirile timpului de azi… din cadrele diagramelor, răsare unul şi acelaş crez:acel al muncei nesfârşite şi ordonate pe care o armată de optzeci şi şase de mii de oameni o duce zi cu zi pentru propăşirea celei dintâi Administraţii a Ţării noastre. Acesta este deci rostul sărbătoarei Căilor Ferate Române:împreunarea trecutului de acum şapte decenii cu înfăptuirile vremurilor de astăzi, pentru ca din alăturarea lor, să se întrevadă timpurile pe cari ni le va hărăzi viitorul ‘’ Sărbătorile Ceferiadei s-au desfăşurat pe stadionul CFR din Giuleşti. Deschiderea a avut loc la 10 iunie 1939, în prezenţa regelui Carol al II-lea, a voievodului Mihai, a prinţului Paul al Greciei, a guvernului, corpului diplomatic, pe un stadion cu 25.000 de spectatori. Retorica oficială l-a elogiat pe regele Carol I întemeietorul căilor ferate şi nu a uitat nici de grija regelui Carol al II-lea faţă de ceferişti. Tot cu această ocazie, Direcţia Poştelor a emis şase timbre aniversare având ca tematică activitatea căilor ferate, iar pe 11 iunie 1939, programul manifestărilor a găzduit un concert în onoarea Ceferiadei. Care alegorice ale CFR-ului, parade comparabile doar cu cele ale armatei, alimentând imaginarul colectiv, au indus încă o dată ideea importanţei acestui segment economic şi social. La această reţetă s-au adăugat, desigur, şi discursuri elogioase vorbind de întâiul călător al ţării-Carol I-întemeietorul căilor ferate, neuitând nici pe regele Carol al II-lea sau viitorul ţării:„Sire, Asigurăm pe Majestatea Voastră că toate aceste mândre tradiţii se păstrează cu sfinţenie, aşa cum o dovedesc lucrările care, sub Domnia Majestăţii Voastre, au înzestrat ţara, în ani de mari greutăţi, cu o reţea de 350 Km de construcţii noi de cale ferată … La calea ferată … această organizare se sprijină pe devotamentul şi disciplina neclintită a unui personal care a răspuns la toate chemările Ţării, cu o energie nedesminţită şi cu un desăvârşit elan patriotic. Tinerele vlăstare, grupate în şcoli şi organizaţiuni de educaţie patriotică şi de pregătire profesională, reprezintă chezăşia zilei de mâine a acelora care urmează aceeaşi meserie ca a părinţilor lor…“ Eroism, devotament, sacrificiu, elan patriotic sunt termeni pe care îi vom reîntâlni la un deceniu distanţă în noul limbaj al propagandei Partidului Comunist. Aceste cuvinte semnificau doar esenţa spiritului ceferist al epocii. Ele arătau aportul feroviarilor la dezvoltarea sentimentului de mândrie naţională:între 1870-1900 spiritul creator al poporului român se leagă de construcţia căilor ferate de către inginerii români, de podurile care sunt traversate de calea ferată-corolarul fiind podul de la Cernavodă construit de Anghel Saligny, iar în perioada interbelică locomotivele, vagoanele şi automotoarele realizate la Reşiţa, Arad sau la Uzinele Malaxa sunt modele ale capacităţilor creatoare ale tehnicienilor români. Căile ferate erau importante! Ceferiada, o adevărată paradă, comparabilă cu cele organizate de 1 Mai sau 23 August în vremurile comuniste, a fost, evident, rod al imaginarului societăţii româneşti a anului 1939:credinţa în calea ferată şi rolul acesteia de motor al economiei româneşti, admiraţia fără margini pentru instituţia cea mai bine organizată – a doua armată a ţării şi, nu în ultimul rând, a fost o manifestare pentru a sublinia rolul regalităţii în progresul ţării. Muzeul lui Carol al II-lea şi al lui Gheorghiu-Dej Cu această ocazie a Ceferiadei, în zona Giuleşti-Grant s-a organizat un parc de vehicule feroviare care a constituit nucleul muzeului deschis atunci, în 1939 (muzeu care astăzi aniversează 75 de ani-vezi aici programul activităţilor). Evident că acest muzeu şi inventarul său serveau credinţa în progresul şi prosperitatea României Mari condusă de regele Carol al II-lea. Bombardamentele anului 1944, executate asupra complexului feroviar al Gării de Nord, au distrus, pur şi simplu, cea mai mare parte a muzeului, cu această ocazie dispărând material rulant-locomotive care se confundau cu istoria tehnicii feroviare. Muzeul a fost redeschis pe 1 mai 1953, într-o locaţie nouă, unde funcţionează şi astăzi. La inaugurare a fost prezent şi Gheorghiu-Dej, ceferistul devenit lider al statului. În 1966, muzeul a fost închis pentru reorganizare, probabil Ceauşescu a încercat să minimalizeze tot ceea ce ţinea de sectorul feroviar, pentru a lovi, şi în acest fel, în predecesorul său, puternic legitimat de aura ilegalistă, pe care Ceauşescu nu o avea. A fost redeschis în 1969, cu ocazia centenarului liniei Bucureşti-Giurgiu. Astăzi, muzeul CFR din Bucureşti (vezi şi articolul din Historia) este în opinia noastră, muzeul cu cel mai mare potenţial de creştere şi dezvoltare dintre muzeele capitalei. Condiţia majoră:alocarea unor sume pentru a crea un parc feroviar compus din locomotivele care au făcut istorie.

Citeste mai mult: