Ceauşescu a organizat ultimul „23 August“ al lui Dej

Pe 23 august 1964 se împlineau 20 de ani de la „eliberarea României de sub jugul fascist“. Nicolae Ceauşescu s-a aflat în centrul atenţiei, fiind desemnat de partid să organizeze evenimentul.

În calitatea lui de secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român (CC al PMR), Nicolae Ceauşescu a organizat ultimul „23 August" al lui Gheorghiu-Dej. Sosesc oaspeţiiCeauşescu şi ceilalţi membri ai conducerii „de stat şi de partid" au făcut du-te-vino la Aeroportul Băneasa. Din ţările „prietene" au fost invitate câte două-trei persoane. Celelalte state au fost reprezentate de ambasadori.Bunăoară, pe 19 august 1964, Ceauşescu l-a întâmpinat pe Li Sien-nien, membru al Biroului Politic al CC al Partidului Comunist Chinez (PCC) şi vice-premier al Consiliului de Stat. Era un semn că vizita în Asia îl propulsase pe Ceauşescu printre „specialiştii" partidului în relaţiile cu chinezii. Tot el i-a preluat pe albanezi, conduşi de Manush Myftiu.De la întâlnirile cu şefii delegaţiilor Vietnamului (Hoang Van Hoan), Bulgariei (generalul Ivan Mihailov), URSS (Atanase Mikoian), RDG (Hermann Matern), Mongoliei (D. Molomjamt), Poloniei (Franciszek Waniolka), Cehoslovaciei (Otakar Simunek), Iugoslaviei (Lazar Kolisevski) şi Ungariei (Kallai Gyula), Ceauşescu a lipsit însă. Era prea ocupat, probabil, cu chestiunile organizatorice.Pentru ziarişti n-a fost un regim „special". Celor din străinătate li s-a lăsat „cale liberă". Marile agenţii de presă şi-au trimis reprezentanţi la Bucureşti. Se sconta aşadar pe o „participare largă"!Parada militarăParada militară principală s-a desfăşurat în Capitală, în Piaţa Aviatorilor (fosta Piaţa Stalin). În tribuna principală au luat loc 3.500 de oameni. După sunetul trompetei, generalul Leontin Sălăjan, ministrul Forţelor Armate, şi generalul Ionel Gheorghe au trecut în revistă trupele care au prezentat onorul.S-au tras 21 de salve de tun. După care a început parada propriu-zisă. Infanteriştii, tanchiştii, artileriştii, grănicerii, marinarii şi aviatorii au defilat în toate capitalele de regiune.Comemorarea eroilorÎn amintirea soldaţilor morţi în cel de-al Doilea Război Mondial, s-au depus coroane la Monumentul Eroilor, la Monumentul de la Academia Militară şi la cimitirele din provincie. Ca să acopere toate festivităţile, fruntaşii partidului s-au împărţit în echipe. Ceauşescu s-a deplasat la Monumentul Eroilor de pe Dealul Filaretului (actualmente Mausoleul din Parcul Carol), ce fusese inaugurat în urmă cu un an.Emil Bodnăraş şi alţiiS-au dus la Monumentul Eroilor Patriei, amplasat încă din 1957 în faţa Academiei Militare din Capitală, şi la Monumentul Eroilor Sovietici. Demnitari de rangul doi, precum Alexandru Bârlădeanu şi Gogu Rădulescu, au mers la Cimitirul militarilor britanici.De asemenea, în cimitirele Ghencea, Herăstrău, Jilava din Bucureşti s-au desfăşurat comemorări. Prin ambasadorii României, s-au depus coroane de flori şi la monumente ridicate în străinătate, pe teritoriul ţărilor în care soldaţii români îşi pierduseră viaţa în al Doilea Război Mondial, pe Frontul de Vest: Ungaria, Cehoslovacia, Austria.Picturi şi sculpturiÎn acele zile, în Bucureşti, la tot pasul, puteai vedea expoziţii de istorie, artă, economie. În apropierea Casei Scînteii s-a inaugurat „Expoziţia realizărilor economiei naţionale a RPR". Dramaturgii s-au mobilizat şi ei pentru „23 August". Au vernisat expoziţia „Două decenii de artă scenică socialistă", unde au fost expuse schiţe de decor, costume, afişe, programe, fotografii ale unor interpreţi cunoscuţi, extrase din presa străină despre actorii români.În Parcul Herăstrău s-a deschis expoziţia „Oraşul Bucureşti la a 20-a aniversare a eliberării patriei noastre", organizată de Muzeul de Istorie a Oraşului Bucureşti. La Muzeul de Artă, Ion Jalea, „artist al poporului", a deschis o expoziţie de artă plastică, unde au fost prezentate 138 de picturi şi 37 de sculpturi. Toate pe „temă".La Sala Dalles, Muzeul de Istorie a Partidului a amenajat un spaţiu de 5.000 de metri pătraţi, cu panouri şi vitrine despre activitatea comuniştilor până la întoarcerea armelor împotriva Germaniei. Invitaţii străini au sporit numărul exponatelor cu câteva cadouri. Sovieticii au oferit un bust al lui Lenin, nord-coreenii, un drapel roşu. Alţii - precum bulgarii şi albanezii - s-au mulţumit doar să admire expoziţia. „Glorios partid"Tradiţional, de „23 August" se prezenta şi un spectacol de gală. La scena Sălii Palatului s-a „produs" crema artiştilor populari. 3.000 de rapsozi, dansatori, instrumentişti, selectaţi dintre cei 700.000 de participanţi la întrecerile artiştilor amatori din ţară, au încântat asistenţa. Potrivit oficiosului partidului, „Scînteia", unii s-au remarcat „în mod deosebit":corurile întreprinderilor „Republica", „23 August", „Direcţia regională CFR-Bucureşti", Cmbinatului siderurgic Hunedoara, cadre didactice din Craiova.Au cântat „partidul şi patria socialistă" şi fetele din Căpâlna (Regiunea Mureş-Autonomă Maghiară). Impresie au făcut căluşarii din căminele culturale din Balş (Oltenia), Pădureţi (regiunea Argeş) şi Frumoasa (regiunea Bucureşti). Spectacolul s-a încheiat cu cântecul „Glorios partid", compus de Mircea Neagu.Zeci de scene şi estrade au fost amplasate prin pieţele Capitalei. La Casele de Cultură din Raioanele „1 Mai", „30 Decembrie", „16 Februarie", „Tudor Vladimirescu", „Griviţa roşie" şi în Parcul Izvor s-au desfăşurat carnavaluri de tineret. Ansambluri folclorice, solişti vocali, fanfare au cântat în pieţele Republicii, Obor, Rahova, Crângaşi ş.a. La Mogoşoaia, a cântat orchestra de muzică uşoară a Ministerului Transporturilor.Abia s-au încheiat cele câteva zile de sărbătoare pe care le „regizase", că Nicolae Ceauşescu a trecut într-un alt registru. Datoria îl chema la Roma. În Italia, secretarul CC a reprezentat partidul la funeraliile liderului comunist Palmiro Togliatti.La mijloc, între mongoli şi nord-coreeniCu două săptămâni înaintea sărbătorii de 23 August 1964, Nicolae Ceauşescu i-a primit pe ambasadorii URSS, Republicii Populare Democrate Coreene, Vietnamului, Cehoslovaciei, Cubei şi Mongoliei, cărora le-a înmânat invitaţiile de participare la festivităţi.În acelaşi timp, i-a şi „prelucrat", rugându-i să treacă sub tăcere polemica dintre China şi URSS. „Credem că vom găsi înţelegere la toţi invitaţii noştri în sensul că prilejul acesta n-ar fi indicat pentru discutarea problemelor divergente", a spus secretarul CC. 

Gheorghe Gheorghiu-Dej

Nu s-au lansat invitaţii nominale. Se lăsa astfel opţiunea partidelor „frăţeşti" să trimită la Bucureşti pe cine doreau. „Dacă însă delegaţia va fi condusă de primul secretar, noi nu ne-am simţi decât onoraţi", a precizat Ceauşescu. S-a sugerat şi prezenţa unui militar, pentru a cinsti „sărbătoarea naţională" a românilor.În absenţa ambasadorului chinez, cel nord-coreean s-a întrebat dacă nu existau planuri ascunse, devreme ce urmau să participe reprezentanţii celor 13 state socialiste. Asiaticii se temeau de vreo conferinţă adhoc, în care să se repună pe tapet schisma lumii comuniste. „Nimeni altcineva nu are niciun amestec", l-a asigurat secretarul CC.Cum-necum, în ciuda dorinţei lui Ceauşescu, cearta tot a izbucnit. Vinovat, ambasadorul mongol, Ghenden. El i-a informat pe ceilalţi trimişi extraordinari că statul chinez crea neajunsuri compatrioţilor săi. Pentru că  mongolii erau prosovietici, Mao criticase regimul de la Ulaan Bator şi anulase sprijinul economic. Ceauşescu a trebuit din nou să intervină. „Polemica nu aduce folos nimănui", a spus el. Recepţie în parc, după model iugoslavÎn seara de 23 august 1964, „conducerea de stat şi de partid" a oferit o recepţie la Palatul Snagov. La ideea lui Gheorghiu-Dej, inspirat de iugoslavi, petrecerea s-a organizat în parc. Consiliul de Miniştri a fost păstrat ca variantă de rezervă. În caz că ploua, Ceauşescu - organizatorul evenimentului - pregătise prelate impermeabile viu colorate. Lumini artificiale au creat o atmosferă feerică.

Pentru ţinerea toasturilor, s-au amenajat mese lungi. Iar în restul spaţiului măsuţe rotunde, cu scaune, pe care s-au răsfirat oaspeţii după ce au închinat un pahar de şampanie în cinstea evenimentului. Pentru cei 2.000 de invitaţi (diplomaţi străini, înalţi activişti, deputaţi, generali şi ofiţeri superiori, academicieni, artişti, oameni de ştiinţă) s-a construit un ring de dans.De la început, Gheorghiu-Dej optase pentru o aniversare cumpătată. Voia ceva „mai sobru, cult, inteligent", după cum le-a zis „tovarăşilor" săi într-o şedinţă a Biroului Politic (29 iunie 1964). Meniul a fost uşor. „Să nu-i îndopăm de mâncare" pe oaspeţi, a propus prim-secretarul CC. „Numai un singur lucru să nu dăm voie, să nu se facă baie în bazin", a mai spus, mai în glumă, mai în serios Dej.Dej a refuzat steaua de „Erou al URSS"Cu cinci luni înainte de festivităţile Zilei naţionale, Nikita Hruşciov intenţiona să-i confere lui Gheorghiu-Dej steaua de „Erou al Uniunii Sovietice", pentru „merite deosebite în timpul insurecţiei populare din 1944".Ion Gheorghe Maurer a aflat primul această veste, când l-a vizitat pe liderul sovietic la Piţunda (15 martie 1964). În timpul convorbirilor, Hruşciov l-a luat deoparte pe prim-ministrul român. L-a întrebat dacă Gheorghiu-Dej ar fi acceptat.

În Parcul Snagov s-au organizat recepţii şi în vremea lui Ceauşescu  

În acelaşi timp, le-a cerut românilor să păstreze secretul, mai ales dacă refuzau. Sovieticul se temea de interpretările răutăcioase ale presei mondiale. Ajuns acasă, Maurer l-a informat pe Gheorghiu-Dej. „Putea să mi-o dea atunci (n.r.-imediat după ce a venit Hruşciov la putere), dar acum? Acest titlu de erou al Uniunii Sovietice se dă numai sovieticilor, altfel e ceva impropriu", şi-a motivat refuzul Dej.La propunerea „tovarăşilor", s-a optat până la urmă pentru altă distincţie, „Premiul Lenin pentru întărirea păcii între popoare". Se câştigau astfel şi 50.000 de ruble, a remarcat Emil Bodnăraş, în şedinţa Biroului Politic care a dezbătut problema (18 martie 1964).„Eu nu am nevoie de 50.000 de ruble, dar ordinul Lenin este bun", a răspuns Dej. Când s-a sărbătorit „23 August", Dej n-a primit nimic. Atât de mult îl înfuriase pe Hruşciov publicarea „Declaraţiei din aprilie 1964"! Ploaie de medaliiCu ocazia aniversării s-au decernat mii de medalii. Prin decretul Consiliului de Stat, au fost distinse cu ordine ale Republicii Populare Române (RPR) peste 7.000 de persoane şi s-au acordat circa 7.5000 de medalii. Distincţiile s-au înmânat în toate oraşele ţării. Au primit „Steaua RPR", printre alţii, Gheorghe Gaston Marin, Gogu Rădulescu, Ştefan Voicu (Clasa I), Nicolae Guină, Manea Mănescu, Paul Niculescu-Mizil (Clasa a II-a), Petru Blajovici, Suzana Gâdea, Vasile Patilineţ (Clasa A III-a).„Ordinul 23 August" a fost decernat lui Simion Bughici, Ilie Murgulescu, Ion Popescu-Puţuri, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Emil Bobu şi altora. S-au mai acordat Ordinul „Apărarea Patriei", „Ordinul Muncii", „Medalia a XX-a Aniversare a Eliberării Patriei". Artiştii, oamenii de ştiinţă, medicii, profesorii universitari au fost laureaţi cu diverse premii de stat şi titluri „emerite".  „Pentru activitate îndelungată în mişcarea muncitorească şi merite deosebite în făurirea statului democrat-popular", alături de Alexandru Bârlădeanu, Dumitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan şi Ştefan Voitec, Nicolae Ceauşescu a primit titlul de „Erou al Muncii Socialiste din RPR" şi medalia de aur „Secera şi ciocanul"