Cea mai mare dioramă feroviară din ţară, la Muzeul CFR din Bucureşti

Înfiinţat în 1939, cu prilejul Ceferiadei, muzeul bucureştean include astăzi în colecţia sa o piesă cu adevărat spectaculoasă:o dioramă feroviară;cea mai mare din ţară. Realizată la scara trenurilor care circulă pe ea, diorama are 14, 4 metri lungime, 4 metri lăţime şi-i „transportă” pe vizitatori în trecut, în copilărie, atunci când toată lumea avea acasă un trenuleţ colorat, fie el şi din carton.

Istoria Muzeului CFR din Bucureşti începe în 1939, cu ocazia Ceferiadei, o manifestare grandioasă desfășurată în Capitală, pe stadionul Giulești, pentru a celebra 70 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată construită în Vechiul Regat:linia București-Giurgiu. Ceferiada, o adevărată paradă, comparabilă cu cele organizate de 1 Mai sau de 23 August în vremurile comuniste, a fost rod al imaginarului societății românești a anului 1939:credința în calea ferată și rolul acesteia de motor al economiei românești, admirația fără margini pentru instituția cea mai bine organizată, considerată a doua armată a țării. Nu în ultimul rând, Ceferiadaa fost o manifestare menită să sublinieze rolul regalității în progresul țării.

Născut în 1939, aproape dispărut în 1944, din pricina bombardamentelor

Cu această ocazie, în zona Giulești-Grant s-a organizat un parc de vehicule feroviare – viitorul Muzeu al Ceferiştilor;evident că muzeul și inventarul său serveau credința în progresul și prosperitatea României Mari conduse de regele Carol al II-lea.

Bombardamentele anului 1944, executate asupra complexului feroviar al Gării de Nord, au distrus, pur și simplu, cea mai mare parte a muzeului, cu această ocazie dispărând material rulant (locomotive) care se confunda cu istoria tehnicii feroviare.

Muzeul a fost redeschis la 1 mai 1953, în clădirea în care funcţionează şi astăzi, iar la inaugurare a fost prezent și Gheorghiu-Dej, ceferistul devenit lider al statului. În 1966, muzeul a fost închis pentru reorganizare:Ceaușescu a încercat, probabil, să minimalizeze tot ceea ce ținea de sectorul feroviar, pentru a lovi, și în acest fel, în predecesorul său, puternic legitimat de aura ilegalistă pe care Ceaușescu nu o avea. A fost redeschis în 1969, cu ocazia centenarului liniei București-Giurgiu.

Astăzi, Muzeul CFR din București este, în opinia noastră, muzeul cu cel mai mare potențial de creștere și dezvoltare dintre muzeele Capitalei. Condiția esenţială este însă alocarea unor sume pentru a crea un parc feroviar compus din locomotivele care au făcut istorie;toate muzeele din Europa au astfel de parcuri feroviare care se bucură de atenţia crescută a turiştilor.

GALERIE FOTO Muzeul CFR din Bucureşti

Diorama:o reproducere a cât mai multor situaţii feroviare

Sumedenie de exponate valoroase şi interesante alătuiesc colecţia Muzeului CFR;amintim, printre acestea, placa pusă la temelia construcției liniei de cale ferată Cernavodă-Constanța (1860), biroul inginerului Anghel Saligny, drezina tricicletă, ceasuri de peron, diferite machete de locomotive, vagoane și utilaje feroviare. Piesa de rezistență este, însă, diorama;o succintă descriere a acesteia ne-a fost furnizată, cu amabilitate, de Mircea Dorobanțu, directorul muzeului CFR:

Diorama feroviară este o lucrare de mare amploare, realizată la scara trenurilor (1:87) care circulă pe ea, are 14, 4 metri lungime și 4 metri lățime. Este, de altfel, cea mai mare dioramă din țară. A fost concepută după cele mai moderne principii de execuție în domeniu și reprezintă o reproducere la scară a cât mai multor situații și aspecte ale căii ferate. Traseul feroviar este astfel realizat încât parcurge zone de șes, zone de dealuri, dar și porțiuni dificile de traseu specifice zonelor de munte. Astfel, de la gara principală, linia străbate un tunel, trece pe un rambleu înalt, urmează un pod, o zonă de curbe largi, un frumos viaduct metalic și apoi intră într-un tunel pentru a ajunge în stația de sus din munți. Traseul liniilor cuprinde o linie principală dublă și electrificată, o linie secundară simplă și neelectrificată, dar și un traseu al unei linii înguste. Poziţionată central în sala de expunere, diorama poate fi vizitată pe toate laturile. A fost concepută ca vizitatorii să descopere în fiecare colț ceva deosebit sau un aspect din activitatea feroviară ce nu poate fi regăsit pe toată întinderea dioramei și nu poate fi văzut din orice unghi.

Diorama are în alcătuirea sa și un depou de locomotive ce are o placă turnantă pentru întoarcerea locomotivelor, o hală de reparații locomotive, identică cu hala depoului de locomotive București Călători, canale de revizie, coloane hidraulice etc.

Din punct de vedere al semnalizării și al electrificării, diorama este, de asemenea, o piesă originală, pentru că toate semnalele, dar și stâlpii și grinzile pentru electrificare, sunt executate după proiecte românești, redând fidel copii ale sistemului feroviar funcțional în țara noastră.

Garniturile de tren ce rulează pe această dioramă sunt reproduse la scară după vehicule românești. Astfel, putem admira o garnitură de tren de noapte cu vagoane CFR, un tren personal cu vagoane etajate, un tren navetă de cisterne, un tren de marfă cu vagoane diferite, un tren cu vagoane cu cărbune etc. Nici linia îngustă nu este mai prejos, pe aceasta circulând două locomotive cu abur de cale îngustă, „Mocănițe”. Acestea remorchează câte un tren specific, adică un tren de călători de linie îngustă sau un tren cu vagoane cu bușteni aidoma celor de la exploatările forestiere de odinioară.

Muzeul Căilor Ferate Române

Vizitarea Muzeului CFR din Bucureşti poate reprezenta o experiență plăcută și utilă pentru toți cei care iubesc călătoriile cu trenul, vremurile trecute sau doresc să retrăiască bucuria copilăriei. Muzeul este situat în București pe Calea Griviţei, la nr. 193 B, între Gara de Nord și Pasajul Basarab. Poate fi vizitat de miercuri până duminică, între orele 10:00-16:00. Preţul biletelor:4 lei adulți, 2 lei copii. Există și posibilitatea de a face fotografii sau de a filma, prețurile fiind de 13 lei, respectiv 33 lei.