Ce s-a ales din primul oraş de pe teritoriul României?
Histria se află “la o departare de 500 de stadii de gura sacră a Istrului” (după Strabon) şi a fost întemeiată de către coloniştii veniţi din Milet, la mijlocul secolului al VII-lea. Referitor la data de fondare a acesteia, avem două informaţii, conform literaturii antice, prima aparţine unui autor necunoscut, scrisă la sfarşitul secolului al II-lea î.Hr., pe baza unei opere care aparţine geografului Skymnos din Chios (cca.250-180), motiv pentu care este denumint în mod convenţional Pseudo-Skymnos.
Acesta relatează:, , Oraşul Istros şi-a luat numele de la fluviul Istros. L-au întemeiat milesienii, pe vremea când armata sciţilor barbari a trecut în Asia, urmărindu-i pe cimerienii care fugeau din Bosfor”[1]. Despre acest eveniment s-a crezut mult timp că ar fi avut loc la sfârşitul secolului al VII-lea î.Hr.(aproximativ 630-620), însă cercetări mai noi au stabilit că invazia sciţilor este mult mai veche, în prima jumătate a secolului al VII-lea î.Hr., astfel, data indicată de Pseudo-Skymnos, poate să fie mai veche sau contemporană cu cea oferită de catre Eusebius din Caesarea (260-340 d.Hr).
El afirmă:, , În anul 657 î.Hr., în timpul celei de-a 33-a Olimpiade, a fost întemeiată cetatea Istros din Pont”[2]. Astfel, cele două informaţii sunt în cel mai bun caz convergente. La aceste informaţii trebuie să adaugăm că cele mai vechi descoperiri ceramice de la Histria datează din jurul anilor 630-620 î.Hr[3].
Într-un sondaj efectuat în nava de nord a basilicii episcopale din secolul al VI-lea p.Chr.―sondaj destinat verificării adâncimii fundaţiilor acesteia―s-a putut observa că sub cel mai vechi nivel de locuire, databil la sfârşitul secolului al VII-lea a.Chr., a fost adus pământ pentru nivelarea stâncii în care se afla material ceramic grecesc rulat din pricina contactului îndelungat cu apa sărată a mării[4]. Aceasta înseamnă că într-un prim moment, poate contemporan cu cele două informaţii menţionate anterior, a existat un loc, care să fi reprezentat într-adevăr prima aşezare grecească de la Histria.
Fondată cel mai târziu la jumătatea secolului al VII-lea î.Hr., dar dezoltată urbanistic în câteva decenii, Histria pare să fii avut o perioadă liniştită în primii ei 150 de ani de existenţă, lipsită de confruntări militare, o peiroadă propice unor intense schimburi comerciale cu marile metropole sudice.
Prima distrugere observată în secvenţa stratigrafică se produce la sfârşitul secolului al VII-lea î.Hr., urmată de o alta, mult mai gravă, la mijlocul secolului al VI-lea în urma campaniei lui Darius I împotriva sciţilor[5], campanie databilă în anii 514-513 î.Hr. Circumstanţele distrugerii Histriei cu ocazia acestei campanii depind de atitudinea cetăţii faţă de taberele beligerante:aliată cu sciţii şi cu geţii, ea ar fi putut fi distrusă chiar de perşi;aliată cu perşii, în virtutea bunelor relaţii ale metropolei Milet cu aceştia, Histria ar fi putut să cadă victimă revanşei scitice, după eşecul campaniei lui Darius.