Brâncuşi a vrut să doneze statului român peste 200 de sculpturi. Cum a fost refuzat de Academia Română

Constantin Brâncuşi a vrut să doneze statului român lucrările aflate în atelierul său de la Paris, pentru a lăsa ţării sale o altă mare moştenire, pe lângă Ansamblul Monumental „Calea Eroilor“ de la Târgu Jiu. Academia Republicii Populare Române a analizat oferta, într-o şedinţă condusă de scriitorul Mihail Sadoveanu, iar oferta a fost refuzată.

Marele sculptor dorea să doneze ţării sale 230 de sculpturi, 41 de desene, 1.600 de fotografii şi o serie de piese de mobilier.  Configurează Academicienii Secţiunii de Ştiinţa Limbii, Literatură şi Artă, din cadrul Academiei Republicii Populare Române, s-au întrunit pe data de 7 martie 1951 pentru a dezbate propunerea făcută de Brâncuşi.

Printre academicienii care au participat la această şedinţă care a devenit celebră s-au numărat George Călinescu, Camil Petrescu, George Oprescu, Alexandru Graur, Geo Bogza, Victor Eftimiu sau sculptorul Ion Jalea. În urma şedinţei s-a încheiat procesul verbal nr. 10, în care se menţiona principalele poziţii ale academicienilor exprimate în cadrul şedinţei. 

Dintre acestea se remarcă discursul criticului George Călinescu, care susţinea că: „Brâncuşi nu poate fi considerat un creator în sculptură fiindcă nu se exprimă prin mijloacele esenţiale şi caracteristice acestei arte“.

Academicianul George Oprescu, istoric şi critic de artă, fondatorul Institutului de Istoria Artei, a spus că ”nota tov. Călinescu a lămurit o serie de chestiuni importante. D-sa arată că datele şi faptele citate de D-sa cu privire la Brâncuşi, o figură mai puţin cunoscută, arată lipsa lui de sinceritate, şi îl ilustrează ca pe un om de talent şi de mari speranţe în prima parte a activităţii sale, dar care, sub influenţa unor sculptori la modă la Paris, care cultivau indefinitul şi a cubismului, a devenit formalist, chiar când foloseşte elemente din arta populară, speculând prin mijloace bizare gusturile morbide ale societăţii burgheze”. 

Profesorul Alexandru Graur s-a pronunțat ”împotriva acceptării în Muzeul de Artă al R.P.R. a operelor sculptorului Brâncuşi, în jurul căruia se grupează antidemocraţii în artă”. 

Citește procesul verbal al şedinţei Academiei Republicii Populare Române, din 7 martie 1951, pe adevarul.ro.