Bombardarea Bucureştilor în ’44: mii de morţi şi sute de clădiri făcute praf (Fotografii şocante)

Marţi, 4 aprilie 1944, ora 13.45. Alarmele încep să răsune în întreg Bucureştiul. Oamenii nu le-au luat prea în serios, crezând că au de-a face cu încă un exerciţiu de alarmare. În scurt timp, însă, peste 200 de bombardiere au întunecat cerul. Din păcate, mulţi bucureşteni n-au mai ajuns la adăposturile antiaeriene, îngroşând nevinovaţi rândurile morţilor.

Câteva ore mai târziu, începeau să se numere victimele şi pagubele:mii de morţi şi sute de clădiri distruse. Iar asta n-a fost:până în august, au urmat alte 16 bombardamente ale forţelor aliate asupra Capitalei.Mărturiile martorilor despre Bucureştiul fumegând sunt cutremurătoare.

"Cînd am ieşit în curte am văzut plutind nenumărate hîrtii colorate (manifeste probabil) şi am crezut că într-adevăr avioanele nu aruncaseră altceva decît manifeste…Primele zvonuri venite din oraş (o bombă pe Brezoianu, una pe Strada Carol) mi s-au părut născociri. Cînd am ieşit spre centru, o stranie agitaţie nervoasă însufleţea străzile, parcă mai mult din curiozitate decît din groază. Abea mai tîrziu ne-am dat seama de întinderea dezastrului”, Mihai Sebastian, Jurnal

În bombardamentele din aprilie 1944 asupra Capitalei, ţinta principală  a fost Gara de Nord. SUA şi Marea Britanie îşi doreau ca astfel să împiedice transporturile militare spre frontul din Moldova, unde armata sovietică, aliatul lor, forţa înaintarea spre vest.

Gara de Nord, Sursa foto: Arhivele Naţionale Istorice Centrale şi Arhivele Militare Române

Distribuția Mogoșoaia

Potrivit arhivelor româneşti, „obiectivul strategic fundamental era distrugerea în Bucureşti, ca şi în alte oraşe româneşti, a sistemului de transporturi feroviare, a industriei de război, în ultima instanţă a tot ce ţine de economie, inclusiv populaţia civilă”.Gara de Nord, bombardată de şase oriAstfel, Gara de Nord a fost lovită de şase ori, triajul de patru ori, gara Chitila de opt ori, gara Băneasa de patru ori. Bombardamentul din 4 aprilie 1944 nu a vizat doar Bucureştiul, ci şi rafinăriile prahovene, aflate la aproximativ 60 de kilometri de Capitală.

În triajul Bucureşti, 1.000 de vagoane au fost distruse prin incendiere.

„Fără îndoială, reţeaua feroviară şi nodurile de comunicaţii pe timp de război sînt obiective militare, dar la 4 aprilie şi în continuare până în august, distrugerea acestora de către aviaţia americană şi engleză este însoţită de atacuri de o violenţă fără precedent a zonelor populate”, se arată în arhivele militare puse la dispoziţie reporterilor „Adevărul de Seară”de către cercetătorul istoric Dan Antoniu.Bilanţ tragicBilanţul atacurilor de atunci a fost unul tragic. „Această barbarie americană împotriva capitalei ţării, care avea să se repete de încă 14 ori până la ieşirea României din alianţa cu Germania (23 august 1944) s-a soldat cu însemnate pierderi de vieţi omeneşti şi distrugeri”, se mai arată în arhivele militare.Aproape 3.000 de bombe brizante au fost aruncate atunci, din care 166 nu au explodat, iar o mulţime au fost incendiare.

Hoteluri făcute prafGrave consecinţe ale bombardamentelor au suferit atunci hotelurile Athenee Palace, Ambasador, Splendid, Papadopol, blocurile „Generala”, „Mica”, „Kapriel”, „Băicoianu”, Moara Românească şi Banca de Credit.„Se vedea arzând Athénée Palace, fum se ridica din alte părţi ale oraşului. Am ieşit cu Lena din hotel şi cu un sentiment de oroare ne-am îndreptat spre Athénée Palace care tot ardea, flăcări ieşeau de prin fiecare fereastră; ceva mai sus, pe Calea Victoriei, am văzut fumegând hotelul Splendid, aproape complet dărâmat, pe trotuare numai sticlă sfărâmată de la vitrinele magazinelor distruse de suflul bombelor. În spatele Ateneului devastat, mai fumega locul expoziţiei Comitetului de Patronaj. În sus pe Calea Victoriei, pe stânga şi pe dreapta, din loc în loc, clădiri dărâmate. Până în str.Frumoasă, mai toate geamurile făcute fărâme; călcam cu prudenţă şi ocoleam grămezile. Din str. Sf. Voievozi înspre Gara de Nord, bombardamentul făcuse îngrozitoare ravagii. Gara de Nord, Gara Basarab Mărfuri, Calea Griviţei grav lovite. Am văzut un tramvai surprins în mers; conducătorul mort stătea căzut cu pieptul lipit pe comenzi. N-am mers mai departe”, Acad. Gheorghe Zane, economist

Cele mai afectate zone din București afectate de bombardamente Infografie: Dana Donciu

Zona Universitate, Sursa foto: Arhivele Naţionale Istorice Centrale şi Arhivele Militare RomâneMulţi bucureşteni surprinşi de bombardamente şi-au pierdut viaţa sub dărâmături. Potrivit istoricilor, în bombardamentele din 1944 şi-a pierdut viaţa şi compozitorul şi actorul de revistă Vasile Vasilache.

Victimă pe strada Mărțișor, Sursa foto: Arhivele Naţionale Istorice Centrale şi Arhivele Militare Române

Străzile atinse de bombe ofereau o privelişte îngrozitoare: cadavre carbonizate, bălţi de sânge, oameni prinşi sub dărâmături.Atacuri-fulgerAtacurile avioanelor durau aproximativ o oră, dar nimiceau totul în cale. Distrugeri au fost şi în zilele de 15 aprilie, 21 aprilie, 24 aprilie.

În acele zile, Capitala a fost crunt lovită în zona Chitila, Triaj, Gara de Nord, în zone central şi periferice locuite. Sunt distruse în întregime Depoul Bucureşti, Centrul Autobazei Griviţa, Halta Griviţa, Halta Domenii, Spitalul 2 CFR, Metropola Societăţii de Gaz şi Electricitate.Piloţii britanici atacau Capitala doar noapteaInfernul din Capitală a continuat şi în noaptea de 2/3 mai, între orele 01, 10 şi 01, 30, când 70 de avione plecate din sudul Italiei au ajuns pe cerul Bucureştiului.Istoricii spun că britanicii bombardau România numai pe timp de noapte. Atunci a fost înregistrat primul atac nocturn executat de englezi care au revenit cu o sută de bombardiere grele în noaptea de 6/7 mai.Pe 7 mai 1944, între orele 10, 49 şi 12, 06, un număr de 700 de avioane dintre care 500 de bombardament de tip B-24 şi 200 de aparate de vânătoare s-au năspustit asupra Capitalei, la doar zece ore de la atacul nocturn britanic.

Piața Buzești, Sursa foto: Arhivele Naţionale Istorice Centrale şi Arhivele Militare RomâneAtacurile s-au concentrate asupra zonei Chitila, Griviţa, Giuleşti, Gara de Nord, în continuare spre central oraşului pe o fâşie cuprinsă între Dâmboviţa şi Biserica Caşin, având ca limită Biserica Sfânta Vineri.Arhivele notează acest moment ca unul dintre cele mai barbare fiind distruse şcoli, licee, spitalul Militar, Regina Elisabeta, Viting, depozitul sanitar al armatei Ministerul Sănătăţii, Crucea Roşie, biserica Sfânta Vineri, Inspectoratul General Financiar, Judecătoria din strada Roma, oficii poştale, ateliere din zonă. La fel de grav afectate au fost reţelele de telefonie, garniturile de tramvaie, dar şi gările.Ultimul raidDocumentele istorice consemnează faptul că în ciuda intervenţiei prompte a celor 75 de avioane de vânătoare româneşti şi 64 germane, a artileriei antiaeriene, inamicul îşi atinge obiectivele, provocând distrugeri de o amploare fără precedent în capitala ţării.„La aproximativ zece ore după atacul englez nocturn, greu s-a putut organiza şi conduce acţiunea de intervenţie a pompierilor, care intrau primii în luptă către incendii, din cauza blocării căilor de acces.Un alt atac este înregistrat în noaptea de 9/10 august, când cele 100 de avioane de bombardament greu, britanice ce bombardează Ploieştiul, la întoarcere către baze, se descarcă de bombele nelansate, în Capitală, distrugând o casă la periferie şi ucigând doi locuitori. Cu acest atac, încetează ofensiva aeriană strategic aliată asupra Bucureştiului, în cel de-al doilea război mondial”, se mai arată în arhive.Cifrele morţiiUn bilanţ statistic arată că de-a lungul celor 17 de bombardamente aeriene, începând cu cel din 4 aprilie 1944, executate de americani şi englezi cu aproximativ 3.640 de avioane de bombardament de diferite tipuri, însoţite de circa 1.830 de avioane de vânătoare pe timp de zi, au fost ucişi 5.524 de locuitori, răniţi 3.373, iar 47.974 au rămas fără adăpost devenind sinistraţi.

Victime în cartierul Tei, Sursa foto: Arhivele Naţionale Istorice Centrale şi Arhivele Militare Române

Au fost distruse 3.456 de case de locuit, au fost distruse parţial 3.473, 401 au fost avariate şi au fost 2.305 de incendieri. Pentru apărarea Capitalei, s-au ridicat şi au angajat lupte antiaeriene, de multe ori în inferioritate numeric, 601 avioane de vânătoare româneşti şi 709 germane.Eroilor americani....Chiar dacă multe clădiri au dispărut, iar altele au fost reconstruite, un monument dedicat piloţilor americani încă mai aminteşte despre bombardamentele din 1944 asupra Bucureştiului. O vreme a stat în curtea Muzeului Militar Naţional „Ferdinand I” din Bucureşti, ulterior fiind mutat în Parcul Cişmigiu. Acolo se află şi în ziua de astăzi.

Monumentul închinat soldaților americani din Parcul Cișmigiu„Pentru americani sunt eroi, pentru noi, nu. Nu este o glorie faptul că au bombardat şi au ucis civili. Nu putem să-i glorificăm după acele bombardamente”, a declarat istoricul şi colonelul în rezervă Ion Dănilă.

Monumentul este asemenea unei cărţi deschise pe care stă inscripţionat faptul că 378 de soldaţi americani „au murit la datorie în România pentru libertatea Europei şi gloria SUA”. În bombardamentele din ‘44 şi-au mai pierdut viaţa 22 de piloţi români, dar şi 24 de piloţi germani.

Între 23 şi 26 august, Bucureştiul a mai fost victima unei noi serii de bombardamente, de data aceasta pornite de nemţi.

"Palatul Regal a fost în repetate rânduri lovit de bombele inamicilor. Aripa dreaptă este încă în flăcări…, Cişmigiul (…) a fost oribil mutilat de bombele aruncate din avioanele germane…, Opera Română a fost arsă…, Întreaga Stradă Regală era la un moment dat o mare în flăcări", notează Narcis I. Gherghina.

Atacurile nemţilor s-au soldat şi ele cu sute de morţi şi mii de răniţi.

Sursa foto:Arhivele Naţionale Istorice Centrale şi Arhivele Militare Române. Material realizat şi ilustrat cu sprijinul cercetătorului istoric Dan Antoniu.