Bătălia de la Krusevac: Victoria lui Iancu de Hunedoara asupra turcilor

În vara anului 1454, sultanul Mahomed al II-lea a încălcat înainte de termen armistițiul pe trei ani, din noiembrie 1451. El apăru în Serbia cu o puternică armată, pe care o pregătea la Adrianopol încă din primăvară. 

Pătrunzând în Serbia de Sud, turcii cuceriră importantul oraș minier Novobrdo, despre care un călător francez spunea, cu vreo douăzeci de ani înainte, că aduce despotului sârb un venit anual de peste două sute de mii de ducați și că, pierzându-l, Brancovici nu va întârzia să fie alungat din țara sa, scrie Muzeul Castelul Corvinilor, pe pagina de Facebook a instituției.

Armata otomană se îndreptă apoi către miazănoapte și asedie Semendria. Iancu de Hunedoara sosi la Dunăre în prima jumătate a lunii august. Sultanul fu din vreme înștiințat de iscoadele sale despre apropierea trupelor maghiare; redispunând de forte suficiente, el ordonă retragerea, lăsând în urmă o ariergardă destul de puternică, sub comanda lui Feriz-beg.

Ruinele cetății medievale de la Kruševac

Iancu trecu Dunărea și surprinse această armată, lângă Kruševac, la 2 octombrie 1454, zdrobind-o cu desăvârșire, aproape fără luptă. Abia la o săptămână după victorie îl ajunse oastea despotului sârb Gheorghe Brancovici și cea trimisă de Ulrich Cilli.

Armata lui Iancu înaintă până la Pirot. La vestea apropierii unor forte turcești superioare se retrase către Vidin, pustiind împrejurimile acestui oraș. Iancu reveni după aceea la Belgrad.

Foto sus: Victorie a lui Iancu de Hunedoara asupra turcilor, xilogravură din „Der Hunger Hans Hauge zum Freistein” (1534), Hungarian National Széchenyi Library, Budapesta

Bibliografie:

Mureșan, Camil, Iancu de Hunedoara, Editura Științifică, București, 1968