Avionul maghiar doborât de aviatorul Nicolae Polizu-Micșunești la Săcueni

În dimineața zilei de 15 august 1940, un avion maghiar a intrat adânc în spațiul aerian al României. Incidentul s-a repetat în aceeași zi între orele 12:00 și 13:00.

Ca urmare a acestor acțiuni, pe 20 august 1940, Subsecretariatul de Stat al Aerului (S.S.A.) a dispus:

„Față de încălcările spațiului aerian, Flotila 1 Vânătoare va pune la dispoziția Aero Armatei I, o escadrilă de avioane He. 112 ce va lucra de pe aerodromul Someșeni”.

A doua zi, Flotila 1 Vânătoare a trimis la Cluj Escadrila 51 Vânătoare având ca misiune acoperirea aeriană împotriva avioanelor maghiare care zburau deasupra teritoriului românesc. Până la acea dată, responsabilitatea apărării spațiului transilvănean revenise avioanelor P.Z.L. 11 ale Flotilei 2 Vânătoare, aparate de producție poloneză care se dovediseră mult prea lente pentru această misiune. Mult mai performante, avioanele de vânătoare Heinkel He. 112, de producție germană, ale Escadrilei 51, aveau să acționeze astfel: șase aparate au fost trimise pe aerodromul Someșeni, iar șase pe terenul de la Nușfălău.

În zilele de 27 și 28 august 1940, avioanele maghiare au revenit în spațiul aerian românesc, survolând mai multe orașe din Transilvania. De această dată, piloții români au intervenit, iar locotenentul av. Nicolae Polizu-Micșunești din Escadrila 51 Vânătoare a reușit să doboare un avion bimotor maghiar de tip Caproni Ca-135 bis după o luptă aeriană purtată deasupra comunei Săcueni. Iată ce menționa în ziua de 28 august 1940, Jurnalul de operații al Regiunii 1 Aeriene:

„Locotenentul av. Nicolae Polizu a doborât avionul maghiar după ce acesta violase spațiul aerian românesc şi lansase 6 bombe de 10 kg asupra aerodromului din Satu Mare, unde a fost avariat un hangar. Avionul maghiar a aterizat forțat în apropierea comunei Berveni, la nord de Carei, iar echipajul (format din - n.a.) căpitanul Ghenos Janosz şi locotenentul Toldes Gyula a fost făcut prizonier”.

Pentru această victorie, locotenentul av. Nicolae Polizu a fost citat pe Armata I şi de Marele Stat Major prin Ordinul de Zi nr. 1/29 august 1940. Pe 30 august, în cadrul unei solemnități care a avut loc pe aerodromul Someșeni, pilotul a primit un premiu pentru fapta sa eroică. La ceremonie au participat comandantul Armatei I cu Statul Major și comandantul aeronauticii Armatei I, comandorul av. Gheorghe Gârleanu.

Locotenentul av. Nicolae Polizu-Micșunești (foto) avea să se remarce ca pilot de vânătoare și pe Frontul de Est, devenind unul dintre așii Aeronauticii militare române. Activitatea sa prodigioasă avea însă să fie curmată brusc pe 2 mai 1943, când a fost doborât pe aerodromul de la Kramatorskaia. Până la acea dată executase deja 160 de misiuni, cu 52 de lupte aeriene, obținând 10 victorii omologate şi una probabilă, fiind decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” clasa a III-a şi cu Ordinul „Virtutea Aeronautică”de război cu spade, clasa Crucea de Aur cu 2 barete. A fost înmormântat cu onoruri militare la Tiraspol pe 6 mai 1943.

De partea cealaltă, autoritățile maghiare au oferit o altă versiune despre cele întâmplate pe 28 august 1940. Iată ce scria revista franceză „Les Ailes” din septembrie 1940:

„Aflăm din surse maghiare: În ziua de 28 august 1940, un avion de vânătoare românesc a atacat un avion de bombardament unguresc deasupra gării din Debrecen. Pilotul ungar a fost rănit, dar a putut ateriza pe aerodromul din Debrecen. Avioane de recunoaștere îndepărtată maghiare au aruncat fluturași deasupra orașului Braşov”.

Ca urmare a acestor incidente, pe 29 august 1940, Flotila 1 Bombardament a primit ordin ca două avioane de bombardament Heinkel He.111 să decoleze pentru atacarea avioanelor maghiare care zburau în zona Cluj-Turda şi să deschidă focul asupra lor. Echipajele românești au decolat în aceeași seară începând cu orele 21:55, dar nu au întâlnit niciun avion maghiar.

Acest text este un fragment din articolul „Incursiunile aviației sovietice și maghiare deasupra teritoriului României din vara anului 1940”, publicat în numărul 223 al revistei Historia, disponibil în format digital pe platforma paydemic.com.