Calendar 25 martie: 101 - Primul război daco-roman: împăratul Traian a părăsit Roma pentru a începe luptele cu dacii conduși de regele Decebal

101 - Primul război daco-roman: Împăratul Traian a părăsit Roma pentru a începe luptele cu dacii conduși de regele Decebal.

O estimare a istoricului Karl Strobel indică o cifră aproximativă a efectivelor mobilizate de romani împotriva Daciei lui Decebal la cca. 50.000 de soldaţi din legiuni şi încă 50.000 din trupe auxiliare de diverse tipuri Totul arată că împăratul Traian concepuse un atac distrugător, menit să-i copleşească pe dacii lui Decebal de la bun început; ştim astăzi că lucrurile nu s-au întâmplat întocmai aşteptărilor romane.  

Războiul cu dacii – una din cele mai bine pregătite invazii 

Atacul principal în primul război, condus de Traian însuşi, a parcurs un traseu pe care îl avusese deja expediţia victorioasă a generalului roman Tettius Iulianus în anul 88 d.Hr., încă sub împăratul Domitian. Acest traseu ducea de la Dunăre prin Banatul estic de astăzi şi lega localităţile numite azi Ram (în Serbia) şi Vărădia, Surducu Mare, Berzovia, Fârliug, Cornuţel, Jupa Zăvoi (toate din jud. Caraş-Severin), cu direcţia spre depresiunea Haţeg, unde a avut loc prima confruntare cu dacii lui Decebal, într-un loc numit Tapae, încă neidentificat cu precizie.

Acest corp expediţionar în frunte cu Traian este estimat la cca. 45.000 de oameni. În acelaşi timp a avut loc o ofensivă romană din Moesia Inferior, condusă de guvernatorul acestei provincii, Manius Laberius Maximus, de-a lungul văii Oltului spre Transilvania. Este de presupus că un alt corp de armată a înaintat dinspre Pannonia, în amonte, de-a lungul văii Mureşului, sub conducerea guvernatorului acestei provincii romane, Quintus Glitius Atilius Agricola. Alte coloane romane au înaintat dinspre Orşova (Dierna) prin defileul Timiş-Cerna şi dinspre Drobeta spre pasul Vulcan. Intenţia era de a înconjura zona Munţilor Orăştiei, centrul regatului dac al lui Decebal.

La Tapae victoria a aparţinut romanilor, dar Decebal a iniţiat, în iarna 101-102 d.Hr., atacul asupra provinciei Moesia Inferior împreună cu aliaţii săi, bastarnii şi cu sarmaţii roxolani, în speranţa că Traian îşi va duce cea mai mare parte din armata care ameninţa centrul regatului dac spre provincia sud-dunăreană. Împăratul s-a dus într-adevăr cu o parte a armatei spre noul teatru de luptă şi a reuşit să înfrângă acest atac în apropiere de localitatea de azi Adamclisi din Dobrogea (monumentul triumfal vizibil şi azi acolo comemorează această victorie), dar presiunea asupra zonei nevralgice a regatului dac nu a slăbit şi ofensiva romană a continuat, ceea ce l-a determinat pe Decebal să ceară pace în anul 102 d.Hr.

Condiţiile acestui tratat de pace erau dure pentru daci: printre altele, ei trebuiau practic să dărâme toate fortificaţiile şi să renunţe la orice act ostil romanilor. În acest moment, romanii ocupaseră tot ce este astăzi jumătatea sudică a României, unde au menţinut o armată de ocupaţie numeroasă. Armata romană aflată în sud-vestul ocupat al Daciei era condusă de un experimentat general, Cnaeus Pompeius Longinus, iar armata de ocupaţie din Oltenia, Muntenia şi sudul Moldovei era sub autoritatea guvernatorului Moesiei Inferior.

Reîntors la Roma, Traian a sărbătorit triumful împotriva dacilor şi i s-a acordat supranumele „Dacicus”, „învingător al dacilor”. Decebal nu s-a resemnat în faţa acestei situaţii şi istoricul antic Cassius Dio ne relatează despre faptul că, împotriva condiţiilor tratatului cu romanii, regele dac a reluat pregătirile de război, atât cele de refacere a fortificaţiilor, cât şi cele diplomatice, căutând să-şi atragă noi aliaţi anti-romani, inclusiv pe regele parţilor Pacorus din zona Iranului şi Irakului de azi. Un moment dificil pentru romani a fost când Decebal a reuşit să-l atragă în cursă pe generalul Longinus, sperând că prin luarea lui ca ostatic va reuşi să obţină retragerea romanilor din teritoriile ocupate. Longinus însă s-a sinucis, iar armata romană nu s-a retras. Dimpotrivă, în perioada dintre 102-105 d.Hr. a fost construit podul de la Drobeta, ceea ce arată că intenţia lui Traian era de a păstra cel puţin teritoriile cucerite până atunci. 

1646 - A fost semnat Tratatul de alianță dintre principele Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi I, și domnul Moldovei, Vasile Lupu.

1767 - S-a născut mareșalul francez Joachim Murat, cumnat al lui Napoleon și rege al Neapolelui (d. 1815).

1807 - Anglia a abolit comerțul cu sclavi.

1821 - Grecia și-a declara independența față de Imperiul Otoman.

1885 - S-a născut scriitorul Mateiu Caragiale, primul fiu al dramaturgului Ion Luca Caragiale (d. 1936).

1918 - A murit compozitorul francez Claude Debussy (n. 1862).

1957 - A fost semnat Tratatul de la Roma, intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, prin care s-au pus bazele Comunității Economice Europene, CEE, devenită Uniunea Europeană de la 1 noiembrie 1993, data intrării în vigoare a Tratatului de la Maastricht.

1975 - Regele Faisal al Arabiei Saudite a fost asasinat de către unul din nepoții lui, Faisal bin Musaid.

2020 - A murit scriitorul Paul Goma, refugiat politic la Paris, liderul Mișcării pentru drepturile omului din 1977 în România (n. 1935).