Calendar 17 ianuarie: 1468 - A murit Skanderbeg, eroul național al Albaniei
1468 - A murit Skanderbeg, eroul național al Albaniei, conducătorul poporului albanez împotriva dominaţiei otomane (n. 1405).
Gjergj Kastrioti - Skanderbeg a făcut din Munții Albaniei o redută inexpugnabilă în intenția lui Mahomet II de a traversa Marea Adriatică și a cuceri Roma, așa cum procedase și cu Constantinopolul, pentru a înfige steagul Islamului pe Catedrala Sf. Petru. Astfel, avea să fie numit căpitan al Sfântului Scaun, Athleta Cristi onorat pe Papa Calist III și succesorii săi ce aveau să-l primească în triumf la Roma. Voltaire avea să afirme că, „dacă împărăția grecilor (bizantini) ar fi avut oameni de talia lui Skanderbeg, Imperiul de răsărit ar fi existat și astăzi”.
Dintre marile acțiuni militare ale lui Skanderbeg, amintim că încă din iunie 1444, la câteva luni de la proclamarea Independenței Albaniei în cetatea Kruja și formarea Ligii de la Lezha, o armată otomană de 25.000 de oameni, condusă de Ali-pașa, pătrunde în defileul râului Drin în Albania, fiind înfrântă de Skanderbeg la Torviol, turcii lăsând pe câmpul de luptă peste 7.000 de morți și 500 de prizonieri, pierderile albanezilor fiind de 3.800 morți și răniți.
Sultanul Murat al II-lea se vede nevoit să ceară pace cu Ungaria, semnată la Szeged în 12 iulie 1444, prin care se înapoia Serbia lui Gheorghe Brancovici, acesta devenind vasal sultanului. La numai câteva săptămâni, la îndemnul Papei, Ladislau regele Ungariei și Poloniei, reia lupta, cerând colaborarea lui Skanderbeg. Ladislau trece Dunărea și ajunge în apropierea orașului Varna, iar importante forțe albaneze conduse de Gjer-Gji Arianiti pătrund în Macedonia. Murat al II-lea strângând importante trupe din Asia Mică trece Bosforul cu ajutorul unor vase genoveze și apare în fața taberei de la Varna, zdrobind, în ziua de 10 noiembrie 1444 trupele creștine, Ladislau căzând în luptă.
Armata cruciaților din care făceau parte și români din Transilvania și Țara Românească sub conducerea lui Iancu de Hunedoara, la care participă și fiul lui Vlad Dracul, va fi înfrântă de iscusitul sultan Murat al II-lea. În anul următor turcii se îndreaptă împotriva Albaniei, dar nu reușesc să pătrundă în interior, ciocnindu-se cu albanezii în podișul Mokrei și fiind nevoiți să se retragă, așa cum avea să se întâmple în mai multe rânduri. În iunie 1448 o puternică armată turcă, condusă de Murat al II-lea asediază cetatea Sfetigrad apropiindu-se de Albania.
Skanderbeg, deși era atacat de venețieni, fără a renunța la lupta cu aceștia, pleacă în fruntea a 10.000 de oșteni în direcția Shkodrei înfruntând o armată de 15.000 de venețieni obținând o strălucită victorie, după care se îndreaptă spre Sfetigradul încercuit de turci. Murat al II-lea primind vești despre pregătirile de luptă ale lui Iancu de Hunedoara își întrerupe marșul spre Kruja pentru a se îndrepta spre Sofia în direcția ofensivei ungare.
Skanderbeg se va alătura expediției lui Iancu îndreptându- se spre câmpia Kosovei dar va fi oprit din drum de despotul Serbiei Gheorghe Brancovici care nu voia să riște o ruptură a relațiilor cu Sultanul, având o atitudine ostilă și față de unguri, înștiințându-l pe sultan de mișcările lui Iancu de Hunedoara. Astfel, forțele albaneze erau în drum când la 10 octombrie 1448 în câmpia Kosovei, în apropierea orașului Prishtina de astăzi, armatele creștine au suferit o grea înfrângere, iar în timpul retragerii Iancu de Hunedoara va fi luat prizonier de Brancovici.
Înfrângerile suferite în Albania și participarea lui Skanderbeg la campania lui Iancu l-au înfuriat pe Sultanul Murat și, așa cum relatează cronicarul bizantin Laonicos Chalcocondylas, a adunat toate armatele din Asia și Europa, aproximativ 100.000 de oameni și luând și pe fiul său experimentatul luptător Mahomet al II-lea, în luna mai 1450 a pornit spre Albania. Armata otomană străbătând Macedonia a ajuns la Ohrid, iar de acolo, de-a lungul râului Shkumbini s-a îndreptat spre Kruja, capitala Albaniei.
Imensa superioritate a armatei otomane în oameni și armament, l-a determinat pe Skanderbeg să aplice tactica pământul pârjolit cu hărțuirea permanentă a inamicului. La 14 mai 1450 turcii ajung la zidurile cetății Kruja. Skanderbeg lăsase o garnizoană în cetate, iar el, cu circa 8.000 de oameni a rămas în afara zidurilor hărțuind dușmanul tot timpul verii. La venirea iernii, Murat al II-lea a fost obligat să se retragă la Adrianopol, unde a și murit ca urmare a înfrângerii de la Kruja. La începutul anului 1451, în locul lui Murat a venit fiul său Mahomet al II-lea cu ambiția de a supune sub sceptrul Islamului atât Orientul cât și Occidentul, teritoriile ce aparținuseră Imperiilor roman și bizantin.
Autoritatea lui Skanderbeg a crescut atât în plan intern, cât și extern, fiind perceput ca unul dintre cei mai străluciți comandanți militari, dar și om politic. A intrat în relații cu Papalitatea, a întreținut raporturi prietenești cu Republica Raguza, cu Regatul Neapolelui condus de Alfons al V-lea aflat în conflict cu Veneția. Cu despotul Serbiei Gheorghe Brancovici care își căsătorise fiica cu Murat al II-lea, devenit vasal al turcilor, a avut numai o alianță militară împotriva Veneției care continua să stăpânească unele orașe albaneze de la Adriatică. Însă, singura relație constantă a avut-o cu Iancu de Hunedoara, începută încă din anul 1443 și până la moartea acestuia în 1456 sub zidurile Belgradului.
După moartea tatălui său, Mohamet al II-lea a fost ocupat în Asia Mică dând astfel răgaz lui Skanderbeg să repare cetatea Kruja și chiar să construiască o nouă cetate în defileul râului Drin pe unde pătrundeau armatele turcești în Albania. Dar după ce Mahomet al II-lea a lichidat tulburările din Asia Mică și – a îndreptat din nou armatele împotriva Albaniei și în iulie 1451 va avea loc o nouă confruntare în care armata turcă va fi măcelărită. Skanderbeg avea să înapoieze sultanului ofițerii săi luați prizonieri în schimbul a 13.000 de ducați, ceea ce era o umilire pentru Imperiul Otoman. În anul următor sultanul Mahomet al II-lea reușește să cucerească Constantinopolul, la 29 mai 1453, mutând aici capitala Imperiului, producând o mare panică în întreaga Europă.
Skanderbeg a trebuit să înfrunte pe cel de al doilea mare sultan al Imperiului Otoman, cunoscut și el ca strateg militar de excepție, având sub conducerea sa o mare armată și bine echipată. Confruntările directe vor începe chiar din anul 1455 și vor continua aproape permanent până la moartea eroului albanez în ianuarie 1468. În această epopee eroică din toate punctele de vedere Skanderbeg va deveni cel mai cunoscut și elogiat conducător militar al Europei timpului său. Papa Calist al III-lea care proclamase ideea organizării unei cruciade împotriva turcilor îi acordă lui Skanderbeg titlul de Căpitan general al Sfântului Scaun, iar noul Papă Pius al II-lea a convocat în anul 1459 un congres la Mantova pentru o expediție contra turcilor frontul central fiind atribuit forțelor albaneze cu cele franceze ale ducelui de Burgundia, iar frontul de la Dunăre armatei ungare, în care indirect erau antrenate și forțe antiotomane din Țările Române, urmând ca în Grecia să acționeze flota statelor italiene.
Skanderbeg s-a aflat cu armata sa în permanență în avanpostul marilor confruntări, marcând astfel apogeul luptelor albano-turce cu imense sacrificii de vieți omenești și materiale, dar făcând din Albania punctul forte în apărarea Europei.
1706 - S-a născut omul politic și inventatorul american Benjamin Franklin (d. 1790).
1821 - A fost redactat "Cererile norodului românesc", document cu caracter constituţional. În cele peste 30 de puncte ale acestui act, se evidenţia scopul revoluţiei de la 1821, ca fiind acela de a se pune capăt amestecului puterilor străine în treburile interne ale ţării, ca şi realizarea unor reforme.
1860 - S-a născut scriitorul rus Anton Pavlovici Cehov (d. 1904).
1861 - A murit curtezana irlandeză Lola Montez (n. 1821).
1912 - Robert Falcon Scott, capitan în armata britanică, atinge Polul Sud, la o lună după norvegianul Roald Amundsen.
1933 - Noua reducere a salariilor şi a pensiilor cu 10-12, 5% (a treia "curbă de sacrificiu"), aprobată de Parlament la 13 februarie 1933.
1933 - S-a născut cântăreața franceză de origine italiană Dalida, pe numele real Jolanda Gigliotti (d. 1987).
1942 - S-a născut boxerul american profesionist Cassius Marcellus Clay, devenit faimos sub numele Muhammad Ali (d. 2016).
1945 - Eliberarea oraşului Varşovia de sub ocupaţia hitleristă.
1946 - Consiliul de Securitate al ONU se întruneşte pentru prima dată, la Londra, în palatul Westminster, şi adoptă principiile de funcţionare ale acestui organism internaţional.
1949 - Se încheie, cu 11 condamnări la câte 5 ani de închisoare, procesul conducerii Partidului Comunist din SUA.
1961 - A fost asasinat Patrice Lumumba, om politic din Republica Democratică Congo (n. 1925).
1975 - Bob Dylan lansează "Blood on the Tracks", considerat unul dintre cele mai bune albume ale lui.
1991- Helmut Kohl este reales în funcţia de cancelar de către primul Parlament al Germaniei unite.
1998 - Preşedintele american Bill Clinton, acuzat de hărţuire sexuală de catre Paula Jones, este audiat sub jurămînt timp de cinci ore. Este pentru prima dată în istoria SUA cînd un preşedinte în exerciţiu depune mărturie în calitate de acuzat, în cadrul unei proceduri judiciare.
2008 - A murit jucătorul american de șah Bobby Fischer (n. 1943).