Calendar 12 august: 490 î.Hr. - Bătălia de la Marathon: Atenienii conduși de Miltiade au înfrânt armata persană trimisă de Darius I

490 î.Hr. - Bătălia de la Marathon: atenienii conduși de Miltiade au înfrânt armata persană trimisă de Darius I (după alte surse, bătălia a avut loc la 12 septembrie).

Efectivele armatei persane erau net superioare, ca număr, celor atheniene. Se estimează că numărul perşilor se ridica la circa 26.000 iar efectivele grecilor numărau 9000 de atenieni şi 1000 de plateeni.

Unul dintrei cei zece strategi ai Athenei, din acel moment, era Miltiades cel Tânăr. Acesta reuşise să influenţeze forul suprem de conducere atenian (adunarea poporului) să hotărască acceptarea luptei în câmp deschis, în locul apărării în spatele zidurilor cetăţii. Miltiades cunoştea foarte bine tacticile de luptă persane.

În calitate de conducător al coloniei ateniene Chersones, el l-a însoţit pe Darius I în timpul celebrei sale expediţii din anul 514 î.Hr. împotriva sciţilor de la nord de Dunăre. Cu autoritatea pe care experienţa sa militară şi cunoştinţele sale despre componenţa armatei persane i-o dădeau, Miltiades l-a convis pe polemarhul Callimachus, comandatul supream al armatei atheniene, să declanşeze atacul neîntârziat.

Perşii nu puteau să creadă ceea ce vedeau. Athenienii nu aveau nici cavalerie, nici arcaşi. Atacul acestora părea un adevărat act de sinucidere. Însă athenienii continuau să înainteze, înaintarea acestora devenind din ce în ce mai rapidă. Grecii parcurg în fugă, şi nu în marş, aşa cum se obişnuia, distanţa dintre tabără şi câmpia unde îi aşteptau perşii, pentru a evita pierderile cauzate de renumiţii arcaşi ai duşmanilor.

Bătălia e scurtă şi decisivă, athenienii reuşesc să spargă liniile persane, provocându-le acestora pierderi importante. Perşii se retrag pe corăbii, încearcă să debarce la Phaleron, dar pe mal îi aştepta armata ateniană întoarsă în marş forţat către cetate. Sunt nevoiţi să renunţe şi să se întoarcă în Asia.

30 î.Hr. - Cleopatra a VII-a, regina Egiptului, s-a sinucis (n. 69 î.Hr.).

678 - Prin tratatul arabo-bizantin s-a pus capăt, temporar, atacurilor anuale ale flotei arabe asupra Constantinopolului.

1099 - Bătălia de la Ascalon a pus capăt Primei Cruciade. Forțele fatimide s-au retras în Egipt.

1624 - Președintele consiliului regal al lui Ludovic al XIII-lea al Franței este arestat, lăsându-l pe cardinalul Richelieu în rolul de ministru principal al regelui.

1816 - S-a născut omul politic, prozatorul și economistul Ion Ghica (d. 1897).

1877 - Astronomul american Asaph Hall a descoperit satelitul Deimos al planetei Marte.

1883 - Ultimul Quagga (o subspecie de zebră din Africa de Sud – foto jos) a murit într-o grădină zoologică din Amsterdam.

1904 - S-a născut țareviciul Alexei al Rusiei, singurul fiu al ţarului Nicolae al II-lea şi al ţarinei Alexandra Feodorovna (d. 1918).

1908 - Primul model al mașinii Ford T a ieșit pe porțile uzinei din Detroit.

1914 - Marea Britanie a declarat război Austro-Ungariei; 

1920 - Bătălia de la Varșovia: ultima luptă a Războiului polono-sovietic, încheiată cu victoria decisivă a polonezilor.

1952 - Noaptea poeților asasinați: Treisprezece proeminenți intelectuali evrei au fost uciși la Moscova, din ordinul lui Stalin.

1955 - A murit scriitorul german Thomas Mann, laureat al Premiului Nobel (n. 1875).

1990 - Paleontologul american Sue Hendrickson a descoperit un specimen de schelet fosilizat de Tyrannosaurus rex în Dakota de Sud. Acesta este cel mai complet și cel mai bine păstrat schelet de acest fel descoperit până în prezent (foto jos).

2000 - Submarinul nuclear rusesc Kursk a explodat și s-a scufundat în Marea Barents, în timpul unui exercițiu militar.