Calendar 11 martie: 1985 - Mihail Gorbaciov a fost ales Secretar General al al PCUS

222 - Împăratul Elagabalus și mama sa, Julia Soaemias, au fost asasinați de Garda pretoriană în timpul unei revolte. Corpurile lor mutilate au fost târâte pe străzile din Roma, înainte de a fi aruncate în Tibru.

1851 - La Teatrul La Fenice, din Veneția, a avut loc premiera operei Rigoletto, de Giuseppe Verdi.

1871 - A început guvernarea cabinetului conservator prezidat de Lascăr Catargiu (marea guvernare conservatoare, până în 4 aprilie 1876), care a pus bazele constituirii partidului politic conservator.

1888 - Marele viscol din 1888: O furtună masivă de zăpadă a paralizat costa de est a Statele Unite. După trei zile și jumătate au fost înregistrate aproximativ 400 de decese.

1908 - A murit scriitorul italian Edmondo De Amicis, autorul romanului pentru copii „Cuore” (n. 1846).

1955 - A murit bacteriologul scoțian Alexander Fleming, descoperitorul penicilinei, laureat al Premiului Nobel Medicină (n. 1881).

1985 - Mihail Gorbaciov a fost ales Secretar General al al PCUS. Alegerea sa a marcat începutul destinderii între Est și Vest.

La venirea la conducerii Uniunii Sovietice, Gorbaciov va găsi o societate şi o economie cu standarde destul de scăzute. Statul se confruntă cu o semnificativă creştere a corupţiei în cadrul societăţii şi cu o economie prăbuşită, nemaiavând nici mijloacele, nici resursele necesare realizării ambiţiilor propuse. Gorbaciov constata:“Într-un anumit stadiu acest lucru a devenit deosebit de clar, în ultima jumătate a deceniului opt. S-a întâmplat ceva, la prima vedere inexplicabil. Ţara începea să piardă momentul. Eşecurile economice au devenit mai frecvente. Dificultăţile au început să se acumuleze şi să se accentueze;a început să apară stagnarea în viaţa societăţii. Toate acestea s-au întâmplat într-o vreme când revoluţia ştiinţifică şi tehnica deschideau noi perspective pentru progresul economic şi social”.

Pentru rezolvarea situaţiei nefavorabile şi recuperarea decalajelor, Gorbaciov propune, între primele discursuri ale sale, trei direcţii de urmat:uskorenie, glasnost şi perestroika. Gorbaciov aduce critici dure la adresa economiei şi societăţii, îndemnând la o „accelerare”, care până atunci se pare că nu fusese aplicată. Însă pe lângă acest îndemn, mult mai importante şi mai discutabile sunt politica de glasnost şi cea de perestroika.

Analiza cuvântului glasnost implică mai multe interpretări, una dintre acestea fiind aceea de “judecată publică”. Însă în formă substantivala cuvântul face trimitere şi la activitate. Totuşi, accepţiunea des întâlnită în istoriografie se pare că este aceea de “transparență”. Perestroika, la rândul ei, combină mai multe sensuri decât cel de „reconstrucţie”, putând însemna şi reorientare ideologică. Denumirea de perestroika pare să fie una bine aleasă, deoarece structurile statului erau acelea care trebuiau schimbate. La început se va vorbi şi de o perestroika morală, ideologică, administrativă, psihologică, socială, educativă etc.

Perestroika va cuprinde domenii precum economia, societatea, administraţia şi sistemul politic, cât şi relaţiile internaţionale. Glasnost va avea un succes imediat şi va crea un impact direct, pe când perestroika se va lovi de probleme grave când se încearcă punerea ei în aplicare.

Pentru Gorbaciov, perestroika, cuvântul devenit ordine în cadrul Congresului al XXVII-lea însemna “politica al cărei scop este de a activa progresul social şi economic al ţării şi de a reînnoi toate sferele vieţii”. În acelaşi timp, glasnost era privit ca o lărgire a libertăţilor cetăţeneşti privind accesul la informaţie şi liberă denunţare a diverselor abuzuri.

Direcţiile în reformele economice şi sociale ale conducătorului sovietic trebuiesc înţelese în raport cu starea existentă la nivel global în acea perioadă. Gorbaciov a încercat să facă încât să reintroducă Uniunea Sovietică în circuitul interdependenței tehnologice şi politice a lumii moderne din care a ajuns să fie îndepărtată de foştii lideri pe temeiul incompatibilităţii ideologice cu “lumea capitalistă”. Liderul sovietic utiliza frecvent expresia “interdependenţă” în discursurile sale şi în retorica populistă, el explicând faptul că “… problemele globale care afectează întreaga umanitate nu pot fi soluţionate de un stat sau un grup de state. Acest fapt necesită cooperarea pe scară mondială… Suntem perfect conştienţi că lucrurile nu stau pe nici pe departe în puterea noastră singuri şi că multe vor depinde de Occident, de capacitatea conducătorilor săi de a vedea lucrurile din perspectiva serioasă a răscrucii istoriei… lumea controversată, dar interdependentă şi în multe privinţe integrată prinde contur”. Tocmai de aceea reforma lui Gorbaciov se vrea una globală şi radicală.

Revenind la diferenţa de aplicabilitate şi succes a celor două orientări propuse de către Gorbaciov, putem identifica o serie de avantaje glasnost-ului, avantaje de care perestroika nu s-a bucurat în aceeaşi măsură. De pildă, un avantaj al acestei politicii de “transparentă” ar fi acela că URSS şi majoritatea ţărilor comuniste europene devin o nouă verigă în lanţul informaţional al comunicaţiilor care înconjoară acum întreaga lume. De asemenea, s-a opus şi a trebuit să înlocuiască obligaţia preponderentă a membrilor individuali de partid şi a întregului partid să respecte şi să urmeze “partinitatea” – regula obligatorie prin care membrul de partid trebuie să pună interesele de partid deasupra judecăţii sale proprii şi a intereselor sale;glasnost alunga “partinitatea”, antrenând gândirea individuală şi colectivă a comuniştilor să-şi folosească propria judecata în acţiuni obiective.

Un alt avantaj ar fi acela al popularităţii instantanee dată de modificarea măsurilor ce interziceau libertatea de informaţie. În paralel, necestitatea “restructurării” presupunea luarea unor măsuri extrem de serioase:în primul rând multe instituţii de stat şi obiceiuri politice trebuiau înlăturate, apoi trebuia întreprinsă eliminarea şi distrugerea elementelor negative, fapt greu de realizat.

1990 - Dictatorul Augusto Pinochet a renunțat la conducerea statului chilian.

2016 - A murit atleta Iolanda Balaș (n. 1936).

Foto sus: Mihail Gorbaciov (autor: Vladimir Vyatkin, RIA Novosti / Wikimedia Commons)