28 ianuarie: 1886 - S-a născut principesa şi scriitoarea Martha Bibescu

814 - A murit Carol cel Mare, rege al francilor şi fondator al Imperiului Carolingian. (n. 748).

1547 - A murit Henric al VIII-lea, regele al Angliei care a rupt legăturile cu Biserica Catolică şi a întemeiat Biserica Anglicană (n. 1491).

1725 - A murit țarul Petru cel Mare, reformator al Imperiului rus și întemeietor al orașului Sankt-Petersburg (n. 1672). 

1756 - S-a născut compozitor austriac Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1791).

1865 - A fost întemeiată Societatea culturală "Ateneul Român", din iniţiative lui C. Esarcu, N. Kretzulescu şi V. A. Urechia.

1871 - Războiul franco–prusac: Parisul a capitulat în faţa armatelor prusace. 

1880 - S-a născut pictorul Camil Ressu (m. 1 aprilie 1962).

1886 - S-a născut principesa şi scriitoarea Martha Bibescu („Izvor. Ţara sălciilor”) (m. 28 noiembrie 1973).

Născută la Bucureşti, pe 28 ianuarie 1886, ca al treilea copil al cuplului Ion Lahovary-Smaranda Emma Mavrocordat, Martha își va petrece copilăria între Franța și România, tatăl ei fiind ministrul României la Paris. Tragedia pierderii fratelui ei mai mare, George, îi va afecta viața, mai ales prin prisma șocului suferit de către mama sa, niciodată consolată după pierderea unicului ei fiu. Nașterea a încă două fiice, Madeleine în 1893 și Marguerite în 1897, n-a făcut decât să amplifice în sufletul doamnei Lahovary sentimentul unei nedreptați nemeritate. „Prea creștină pentru a-l ataca pe Dumnezeu, a păstrat o ranchiună tainică fiicelor ei, pentru faptul de a trăi si a deveni frumoase atunci când fratele lor nu mai era decât o umbră în regatul morților” (Ghislain de Diesbach). 

Ca urmare, de educația Marthei se vor ocupa doi bărbați, tatăl ei şi bunicul matern, Alexandru Mavrocordat. Poreclit „ursul” în tinerețe, datorită staturii sale impunătoare și a unei suspiciuni maladive, nepăsător fața de soarta propriilor copii, Prințul Mavrocordat își deschisese inima și inteligența spre nepoatele lui, îndeosebi înspre Martha, pe care o trata de la egal la egal, inoculându-i ideea că face parte dintr-o specie aparte de oameni, hărăziți de Dumnezeu cu semnul autorității. „M-a convins că am primit viața în devălmășie, dar nu o singură viață, ci mii, toate cele moștenite de la el sau pe cele ce urma ca eu să le transmit” (Martha Bibescu).

Cu o mamă în cel mai bun caz absentă, tânăra Lahovary se va atașa natural de tată, dornic de altfel să preia integral creșterea fiicei sale. „El mi-a servit drept mamă”, va remarca adeseori Martha referindu-se la tatăl ei. Chiar și în problemele de strictă intimitate feminină, tânăra va apela tot la ajutorul tatălui: „A trebuit să recurg la consolatorul meu suprem, singurul în stare să pună capăt disperării, tatăl meu... Tatăl mi-a vorbit cum știa el să o facă... «Dumnezeu a hotărât să te naști femeie. Ai devenit acum, scumpa mea Martha. Nu spui oare în fiecare seară în rugăciunea ta: Facă-se voia ta și nu a mea?»”.

Între Paris, București și Biarritz, unde urmează pensionul doamnelor Dubuc, tânăra domnișoară Lahovary crește, devenind dintr-un copil destul de interiorizat o adolescentă frumoasă, cu gene lungi, care atrage atenția – şi nu doar reginei Carmen-Sylva, soția lui Carol I, dar și numeroșilor pretendenți care încep să roiască în jurul ei, spre disperarea neconsolatei sale mame. Trăiește în lumea bună, înconjurată de foste regine: Natalia a Serbiei, la Biarritz, și Principesa Maria a României, la București. Viitoarea suverană a României, mai mare ca Martha cu 11 ani, va recunoaște în memoriile ei: „Alături de ea simțeam că mă aflu în prezența cuiva mult mai în vârstă ca mine. Acest copil cu ochii pătrunzători și cu un spirit veșnic treaz nu avea nimic naiv în persoana sa”. Şi cât priveşte educaţia sa literară, Martha se atașează de copil de opera lui Chateaubriand (1768-1848), căreia îi va rămâne credincioasă toată viața.

1931 - A încetat din viaţă generalul francez Henri Mathias Berthelot, membru de onoare al Academiei Române. A condus, în timpul Primului Război Mondial, misiunea militară franceză în România.

1933 - După o întâlnire cu preşedintele Paul von Hindenburg, cancelarul german Kurt von Schleicher a demisionat şi a recomandat numirea lui Adolf Hitler în calitate de cancelar.

1941 - După rebeliunea legionară din 21 ianuarie - 23 ianuarie, a fost constituit un nou guvern, prezidat de generalul Ion Antonescu, format exclusiv din militari şi tehnicieni.

1951 - A murit mareşalul Carl Gustaf Emil Mannerheim, președinte al Finlandei la finaului celui de-al Doilea Război Mondial (n. 1867). 

1986 - Explozia navetei spaţiale „Challenger”, la 75 de secunde de la lansare, a provocat moartea celor 7 astronauți aflați la bord.