VIDEO Marius Diaconescu: Maghiarii au luat autonomia secuilor, nu românii

Cu sau fără reorganizare, chestiunea Ţinutul Secuiesc rămâne de actualitate şi strârneşte polemici vii, chiar dincolo de graniţă. În România trăiesc, potrivit recensământului din 2002, circa 1.431.807 de etnici maghiari, dintre care circa 670.000 sunt secui.

Sunt secuii unguri?O mare parte a istoricilor spun că nu, însă originea lor a stârnit o serie de teorii. “Nici măcar ungurii cei mai naţionalişti nu au căzut de acord cu privire la originea secuilor”, afirmă istoricul Marius Diaconescu într-un interviu video acordat adevarul.ro.

În secolele XII – XIII, cronicile maghiare vorbeau despre secui ca fiind urmaşi ai hunilor. Treptat, din dorinţa de a se crea o legătură între secui şi unguri, au fost create o serie de teorii.

Marius Diaconescu, lector universitar şi doctor în istorie la Facultatea de istorie din Bucureşti,   afirmă că  toate  aceste teorii sunt poveşti frumoase “de adormit copiii seara, care însă influenţează opinia publică”. “Probabil că a fost un nucleu cândva de urmaşi ai hunilor, cazarilor, cabarilor sau alte populaţii migratoare care s-au adunat pe lângă unguri. Ăla a fost nucleul, dar în permanenţă au venit şi alţii care s-au aşezat împreună cu ei”.

În urmă cu 500 de ani, secuii aveau conştiinţa originii lor, acum mulţi îşi spun maghiari.

Ce s-a schimbat în conştiinţa lor?Secuii au început să se considere maghiari în epoca modernă. Transformările în conştiinţa lor au apărut ca urmare a evoluţiei instituţiilor, pe măsură ce s-a dezvoltat, în Transilvania, şcoala în limba maghiară, s-au publicat mai multe cărţi. “În secolul XVIII apar ziarele, iar în secolul al XIX-lea deja este o adevărată  explozie a presei în limba maghiară. Toate au contribuit la schimbarea mentalităţii”.

Click aici pentru a vedea interviul video

Secuii aveau avantaje în detrimentul românilor

Maghiarii din judeţele Harghita şi Covasna, aşa numitul Ţinut Secuiesc, revendică de mai bine de 20 de ani autonomia de care s-au bucurat în urmă cu câteva secole.

În ce a constat autonomia secuilor în Evul Mediu?Spre deosebire de saşii, maghiarii şi românii din Transilvania, în Evul Mediu secuii au beneficiat multă vreme de privilegii economice şi fiscale, ca răsplată pentru contribuţia lor militară. “Până la jumătatea secolului al XVI-lea, ei au fost folosiţi ca avangardă în armatele Regatului Ungar. Erau trimişi pe toate fronturile, oriunde era nevoie de ei, nu numai la graniţa de est a Transilvaniei. Asta însemna că, spre deosebire de saşi, maghiari şi chiar români, ei nu plăteau niciun fel de impozite”, afirmă profesorul Diaconescu, expert în istoria medievală a Transilvaniei şi în relaţiile româno-maghiare.

Autonomia secuilor în Evul Mediu s-a tradus prin libertăţi judecătoreşti şi prin autoguvernare. “Şi saşii aveau autonomie. Chiar şi românii aveau autonomie  în anumite zone în care se autoguvernau, cum ar fi în zona Beiuşului-pe domeniul Episcopiei din Oradea, în districtele româneşti din zona Banatului, în districtul Haţegului. Românii se judecau separat după legile lor, la fel şi secuii. Aveau propriul cod de legi, propriul judecător, iar voievodul Transilvaniei nu intervenea în aceste judecăţi. Asta înseamnă autonomie în Evul Mediu:dreptul de a te judeca după propriile legi şi cu proprii judecători, fără ingerinţe externe”.

Despre această autonomie a secuilor aşezaţi în S-E Transilvaniei se poate vorbi, potrivit documentelor vremii, încă din secolul al XII-lea, după ce maghiarii au terminat de cucerit Transilvania, precizează istoricul.

“Autonomia în Evul Mediu nu era ceva specific Transilvaniei, ci întregii Europe. În schimbul autonomiei, regii puteau să colonizeze mai uşor. Saşii au venit în Transilvania pentru că li s-a promis autonomie”.

Ungurii cereau impozitarea secuilor

Secuii încep să piardă din privilegii pe la jumătatea secolului al XV-lea, dar mai ales după dispariţia Regatului medieval al Ungariei prin bătălia de la Mohacs (1526). De atunci nu au mai existat aşa multe războaie la care să fie solicitaţi. “Principii din familia Bathory, care au condus Transilvania în secolul al XVI-lea, au devenit duşmanii de moarte ai secuilor pentru că i-au supus la impozite egale cu ungurii, saşii sau cu ceilalţi locuitori. Chiar în Dieta Transilvaniei, ungurii spuneau:’De ce secuii să nu plătească impozite? ’ ”, afirmă Marius Diaconescu.

Lipsiţi de privilegiile de care se bucurau, secuii s-au răsculat de mai multe ori, în secolul al XVI-lea. În veacul următor, mentalitatea lor se schimbă şi devin meşteşugari şi negustori pentru a-şi asigura resursele de trai.

Unde erau situaţi secuii?Istoricul afirmă că secuii au rămas în aceleaşi zone în care documentele îi menţionează pentru secolele XII – XIII.  “Putem spune că secuii au rămas în mare parte a zonei de astăzi:Harghita – Covasna-Mureş. Lângă Turda, zona Arieşului, mai erau câteva mii de km pătraţi în care erau menţionaţi secuii. Ei au primit un mare număr de imigranţi, dar şi ei au imigrat. Cei mai mulţi ceangăi din Moldova de astăzi sunt vechi secui. Unii au fugit din Transilvania de frica jandarmilor”.

Lectorul universitar susţine că astăzi mulţi români din secuime nu mai ştiu româneşte, însă această asimilare trebuie văzută ca un proces natural. “Din păcate, mulţi istorici români sunt orpilaţi de această asimilare, dar aşa cum noi asimilăm pe alţii şi noi am fost asimilaţi, este un proces firesc”.

Ungurii le-au luat autonomia

Maghiarii secui îşi cer astăzi autonomia pe care au pierdut-o după 1867-crearea imperiului dualist Austro-Ungar.

“La 1867, practic, s-a reconstituit Regatul Sfântului Ştefan şi Transilvania a fost alipită Ungariei. Deputaţii dietei din Transilvania, în majoritate maghiari, au hotărât unirea cu Ungaria, chiar şi unii români nu au fost împotriva acestui lucru”, menţionează profesorul Marius Diaconescu.

Prin uniformizarea instituţiilor în tot Imperiul, în câţiva ani autonomiile secuieşti au dispărut total. „Ungurii au distrus autonomia, nu românii. Când spun ungurii că românii le-au distrus autonomia este o minciună, un fals. După 1876 nu mai putem vorbi de nici un fel de autonomie secuiască”.

Marius Diaconescu afirmă că „pentru că subiectul deranjează”, istoriografia maghiară nu pune deloc accentul pe desfiinţarea autonomiilor secuieşti.

Click aici pentru a citi mai multe detalii despre acest subiect pe adevarul.ro