Urmele unor biserici creștine timpurii descoperite sub „Orașul Alb” din Albania

Sub străzile istorice ale orașului Berat, cunoscut adesea drept „Orașul Alb”, arheologii au descoperit urme fascinante ale unei lumi religioase și artistice uitate. Cercetări arheologice recente au scos la lumină două mozaicuri impresionante din perioada Antichității târzii, asociate cu vechi bazilici creștine. Descoperirea oferă indicii importante despre viața culturală și spirituală a orașului antic Antipatrea, contribuind la o mai bună înțelegere a istoriei Balcanilor în secolele V–VI d.Hr, potrivit turismistoric.ro

Aceste descoperiri readuc în atenție rolul important pe care l-a avut Berat în istoria timpurie a creștinismului.

Un oraș UNESCO cu o istorie de mii de ani

Astăzi, Berat este cunoscut mai ales pentru arhitectura sa otomană și pentru statutul de sit inclus în patrimoniul mondial UNESCO. Totuși, istoria orașului este mult mai veche. Dovezile arheologice din regiune arată că zona a fost locuită încă din Epoca Bronzului, dar și în perioade preistorice anterioare.

În Antichitate, orașul era cunoscut sub numele de Antipatrea și ocupa o poziție strategică în apropierea râului Osum și a regiunilor montane din interiorul Albaniei. De-a lungul secolelor, orașul a fost distrus și reconstruit de mai multe ori – de la cuceririle romane până la perioada otomană – motiv pentru care numeroase straturi istorice au rămas ascunse sub construcțiile ulterioare.

Timp de decenii, săpăturile arheologice limitate au oferit doar informații fragmentare despre perioada romană și cea a Antichității târzii din Berat. Descoperirea celor două mozaicuri a schimbat însă radical această situație.

Descoperiri întâmplătoare care dezvăluie biserici antice

Primul mozaic a fost descoperit în 2012, în timpul unor lucrări de infrastructură realizate în interiorul castelului medieval din Berat. În timp ce instalau un sistem de apă, muncitorii au găsit în mod neașteptat un paviment de mozaic la aproximativ 1,8 metri sub nivelul actual al solului. Ulterior, arheologii au stabilit că fragmentul făcea parte dintr-un decor mai amplu al podelei unei bazilici din Antichitatea târzie.

Al doilea mozaic a fost descoperit în 2018, în timpul lucrărilor de drenaj din zona orașului de jos, parțial sub fundația unei moschei. Deși a fost excavat doar un segment mic, stilul și contextul indică faptul că acesta aparținea, de asemenea, unei structuri religioase creștine situate în afara zidurilor orașului.

Împreună, aceste descoperiri sugerează că Antipatrea găzduia mai multe biserici în perioada Antichității târzii, indicând existența unei comunități creștine active, despre care cercetătorii internaționali știau până acum foarte puțin.

Frumusețea artistică a mozaicurilor din Berat

Mozaicul descoperit în interiorul castelului este deosebit de impresionant. Este un paviment policrom de aproximativ 6 metri lungime și 3,3 metri lățime, realizat din tessere de calcar și ceramică cu dimensiuni de aproximativ 1–1,5 cm.

Paleta cromatică include alb, roșu, roz, violet, gri și negru.

Compoziția este împărțită în panouri delimitate de modele geometrice elaborate. Printre elementele decorative se numără:

• cercuri intersectate care formează rețele geometrice
• modele ortogonale asemănătoare unor solzi
• borduri împletite de tip guilloche
• benzi decorative cu motive de iederă

Unele panouri conțin și inscripții în litere grecești, care probabil menționau donatorii sau conțineau dedicații religioase. Din păcate, multe dintre aceste texte sunt fragmentare și dificil de interpretat.

Al doilea mozaic, descoperit în partea inferioară a orașului, este mai mic, dar la fel de important. Acesta prezintă modele geometrice și un text în limba greacă pe un fundal alb din tessere. Un cuvânt păstrat clar este „Theotokos”, care înseamnă „Maica Domnului”, un titlu important în teologia creștină după Conciliul de la Efes din anul 431.

Această inscripție oferă un indiciu esențial pentru datarea mozaicului.

Datarea mozaicurilor: o fereastră spre secolele V–VI

Stabilirea unei date exacte este dificilă, însă mai multe indicii sugerează că mozaicurile aparțin sfârșitului secolului al V-lea sau începutului secolului al VI-lea d.Hr.

De exemplu, monede descoperite deasupra stratului mozaicurilor includ una emisă în timpul împăratului Justin al II-lea (565–578). În plus, comparațiile stilistice cu mozaicuri din alte situri balcanice indică tradiții artistice similare.

Referința la termenul „Theotokos” confirmă faptul că mozaicul a fost realizat după anul 431, când acest titlu a devenit central în doctrina creștină.

Toate aceste indicii plasează mozaicurile în perioada Antichității târzii, când creștinismul se răspândea rapid în Balcani.

Dovada unor meșteri locali pricepuți

Modelele decorative identificate în Berat nu sunt unice pentru Albania. Motive similare apar în întreaga lume mediteraneană, de la Italia până în Macedonia de Nord, ceea ce arată că ideile artistice circulau intens în acea perioadă.

Totuși, cercetătorii cred că mozaicurile au fost realizate de meșteri locali, nu de artiști aduși din alte regiuni. Materialele utilizate – calcarul și teracota – provin din resursele locale, iar stilul amintește de mozaicuri descoperite în alte situri albaneze, precum Bylis sau Butrint.

Această situație sugerează existența unei rețele de artizani specializați care călătoreau între orașele balcanice pentru a decora bisericile din regiune.

Importanța acestor descoperiri

Cele două mozaicuri nu sunt doar opere de artă remarcabile, ci și dovezi arheologice esențiale pentru înțelegerea rolului orașului Berat în creștinismul timpuriu.

Până de curând, cercetătorii aveau puține dovezi că Antipatrea ar fi fost un important centru religios în acea perioadă. Descoperirea podelelor de bazilică sugerează existența unor comunități creștine active și a unor patroni bogați, capabili să finanțeze decoruri elaborate pentru biserici.

În același timp, descoperirile leagă Berat de evoluțiile religioase mai ample ale lumii bizantine.

Viitorul cercetărilor arheologice în Berat

În ciuda importanței lor, cele două mozaicuri sunt doar parțial excavate. Unul dintre ele a fost chiar acoperit temporar cu straturi de nisip pentru a fi protejat până la continuarea cercetărilor.

Arheologii cred că săpăturile sistematice în Berat ar putea scoate la lumină noi biserici, clădiri și artefacte din perioadele romană și bizantină.

Pentru moment, mozaicurile ascunse ale orașului antic Antipatrea rămân o dovadă că sub casele de piatră și zidurile medievale ale „Orașului Alb” se află o istorie mult mai veche, scrisă în tessere colorate, modele geometrice și fragmente de credință dintr-o epocă îndepărtată.