Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august

Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute. După ani de cercetări, verificări și analize, o serie de autori occidentali și ruși au început să publice volume care contraziceau flagrant versiunile tradiţionale sovietice și chiar occidentale. Care au fost numerele reale ale blindatelor participante, în ce au constat greșelile tactice și cum s-a creat dezinformarea? Aflați din numărul de august al „Historia”, disponibil de azi la chioșcuri, dar și pe platforma paydemic.

După dezastrul de la Stalingrad, la începutul lunii martie 1943, Hitler a dispus ca OKH (Înaltul Comandament al Forțelor Terestre) să înceapă planificarea unei noi ofensive de amploare pe Frontul de Est, denumită Operația Zitadelle („Citadela”), prin care se intenționa lichidarea intrândului sovietic din zona orașului Kursk.

În afară de recâștigarea inițiativei strategice pe Frontul de Est, Hitler își dorea o victorie de prestigiu prin care să asigure poporul german că înfrângerea de la Stalingrad fusese doar un accident de traseu în calea victoriei finale. Mai mult, o victorie germană ar fi întărit moralul și încrederea aliaților săi din Axă, grav afectați de înfrângerile din iarna precedentă și care începuseră să-și retragă forțele de pe Frontul de Est.  

Conceptul de bază al ofensivei a fost realizat de generalul-colonel Kurt Zeitzler, șeful OKH, și prevedea o amplă ofensivă printr-o dublă învăluire executată de la nord, din zona orașului Orel, de către forțele Armatei 9 din cadrul Grupului de armate Centru, iar de la sud, din zona orașului Belgorod, de către forțele Armatei 4 Blindate și Grupului Operativ Kempf, din cadrul Grupului de Armate Sud. Conform concepției operației, „cleștii” dublei învăluiri germane urmau să facă joncțiunea în apropierea Kurskului, încercuind astfel mai multe armate sovietice. 

Cu tot optimismul din tabăra germană, Zeitzler era destul de conștient că Wehrmachtul din 1943 nu mai avea resursele și masa de manevră de la începutul Operației Barbarossa pentru a desfășura operații ofensive interarme de amploare…

Ce a urmat, pas cu pas, și care au fost consecințele victoriei sovietice? Ne spune Carol Sabin Florea, în amplul Dosar care elucidează multe aspecte necunoscute ale bătăliei de la Kursk în general și de la Prohorovka în special. 

Idealul feminin în Grecia Antică

După luptele cu tancuri, vă invităm la o lectură cu ilustrații diafane, care explorează feminitatea, din punctul de vedere al adevărului istoric. Cântată de-a lungul secolelor în tragedii și în poezie, imortalizată cu măiestrie pe vasele din ceramică fină sau prin statuile impozante ale zeiţelor, femeia grecească a fost mereu în centrul artelor. Cu toate acestea, cât dintre informaţii reprezintă literatură și cât realitatea vremurilor antice? Nu ratați articolul scris de Elena-Brândușa Popovici.

Faţă de modelele celebrate în literatură, care ne sunt prezentate dintr-un punct de vedere masculin și idealizant pe alocuri, viaţa cotidiană a femeilor era departe de acestea. Mărturiile arheologice și inscripţiile pot completa mult mai bine realitatea feminină de zi cu zi. În Atena, femeile care nu proveneau din familii înstărite erau obligate, pe lângă sarcinile domestice, să lucreze pentru a putea contribui la întreţinerea familiei. Ţesutul, muncile agricole, aprovizionarea cu apă, cumpărăturile sau chiar comercializarea anumitor mărfuri puteau fi ocupaţii doar ale unor femei umile. 

În cazul celor nobile, pe lângă buna administrare a casei și a servitorilor, femeile se ocupau de creșterea copilului, viitorul cetăţean al polisului. Puteau părăsi casa doar însoţite și cu acordul tutorelui cu ocazia nunţilor, a festivalurilor religioase, a înmormântărilor și a reprezentărilor teatrale, iar cele necăsătorite puteau sluji ca preotese în marile temple. 

Inflația, încotro?

Încă n-avem răspunsul la această întrebare, dar Alexandru M. Tănase și Mihai Rădoi au scris o scurtă istorie a inflației, de la începuturile tranziției și până în prezent, ca să înțelegem mai bine fenomenul și ca să știm la ce ne putem aștepta în viitor.

Evoluția inflației a fost determinată de restructurarea masivă a ramurilor economice, de privatizarea lentă, înţelegerea greșită a conceptelor de piaţă, încercarea de manipulare a cursului de schimb al leului, scăderea fundamentală a creșterii economice, confiscarea valutei din 1992 și, nu în ultimul rând, de începutul împrumuturilor externe masive care au continuat până în prezent (datoria externă a ajuns la 137,3 miliarde de euro în mai 2022). 

O zi la plajă și o porție de șuberek

Pentru că e luna vacanțelor la mare, vă invităm să luați „Historia” la plajă, alături de un șuberek cald cu brânză și o cafea la nisip. N-ar strica nici o bucățică de baclava…

Prăjitura însiropată și parfumată, plină de unt, zahăr, nucă pisată și presărată cu fistic se mai numește pe la noi și „sarailie“ (probabil din vremurile când vizitele turcilor nu erau chiar de plăcere). Este un desert comun al bucătăriilor turcești, iraniene și arabe, iar dezbaterile asupra originii lui au aprins multe pasiuni. Unii specialiști afirmă că baclavaua își are rădăcinile în Roma antică, alţii susţin că ar aparţine asirienilor, fiind deja preparată de către aceștia în secolul al VIII-lea î.Hr. În unele documente apar menţiuni că primii care au preparat acest amestec ar fi fost grecii, în altele au fost... turcii. 

Mai multe nu divulgăm, ca să vă lăsăm să savurați pe îndelete articolul pofticios despre street food-ul dobrogean, scris de Alexandru Zaharia.

Vă urăm poftă bună, vacanță minunată și lectură plăcută a revistei „Historia”, în varianta tipărită sau în cea digitală, de pe platforma paydemic.