Un cimitir vechi pe 400 de ani, descoperit în Piața Universității VIDEO

Mai multe cavouri cu schelete umane au fost descoperite în Piaţa Universităţii din Capitală, în timpul săpăturilor la parcarea subterană ce urmează să fie construită pe locul unde erau amplasate statuile lui Mihai Viteazul, Spiru Haret, Ion Heliade Rădulescu şi Gheorghe Lazăr.

Muncitorii care lucrează la parcarea subterană au descoperit în timpul săpăturilor schelete umane, lucrările fiind întrerupte, sâmbătă, pentru ca acestea să fie analizate.

Scheletele descoperite la săpăturile arheologice nu duc la modificarea proiectului, lucrările fiind de decopertare a aproape 80% din spaţiul pe care se va construi parcarea subterană de la Universitate, a declarat, sâmbătă, directorul Direcţiei de Investiţii din Primăria Capitalei, Bogdan Hreapcă.

"Suntem pe ultima sută de metri la faza de decopertare a spaţiului pe care se va construi parcarea. Noile descoperiri nu duc la modificarea proiectului iniţial al parcării de la Universitate şi, în cazul în care vor apărea alte vestigii sau oseminte, modificările vor fi foarte mici", a declarat, pentru MEDIAFAX, Bogdan Hreapcă.

Potrivit lui Hreapcă, arheologii trebuie să ridice scheletele găsite în mormintele de la Universitate, construcţia parcării subterane urmând a fi continuată.

Totodată, Bogdan Hreapcă a arătat că tehnologia utilizată la construcţia parcării permite lucrul pe timp de iarnă, în acest sens nefiind înregistrate mari întârzieri la construcţia parcării de la Universitate.

Osemintele datează de aproximativ 400 de ani

Arheologii spun că până acum au fost descoperite în urma săpăturilor de la Universitate 40 de schelete de bărbaţi, femei şi copii, osemintele datând de aproximativ 400 de ani şi fiind dintr-un cimitir aflat lângă două biserici care datează din secolele XVI-XVII.

Şeful Secţiei de Arheologie de la Muzeul Municipiului Bucureşti, Gheorghe Mănucu, responsabilul ştiinţific al şantierului de la Universitate, a declarat că până în prezent au fost descoperite 40 de schelete.

El a precizat că era cunoscut faptul că în zona Universităţii au fost două biserici din secolele XVI şi XVII, precum şi vestigii de la Academia Domnească de la Mănăstirea "Sfântul Sava".

Gheorghe Mănucu a mai spus că cercetarea arheologică se desfăşoară pe zone, prima zonă fiind aproape finalizată. Potrivit acestuia, nu există niciun impediment de a continua lucrarea, putând deja să înceapă construcţia pe o treime din suprafaţă.

Arheologul Andrei Măgureanu, de la Institutul de Arheologie Bucureşti, responsabilul din partea instituţiei pentru acest proiect, a declarat că va fi realizată o cercetare la suprafaţă, apoi vor fi făcute studiile şi analizele necesare. El a spus că scheletele vor fi duse la laboratorul de antropologie de la Muzeul Bucureşti, pentru a se stabili sexul, vârsta şi dieta acestora.

Echipa este formată din antropologi de la Institutul Rainer al Academiei Române, de la Institutul de Arheologie din Bucureşti şi de la Muzeul Naţional de Istorie.

Andrei Măgureanu a mai spus că arheologii ştiau, în momentul în care au început lucrările, că în zona aceasta sunt vestigii ale celor două biserici, acest lucru fiind atestat încă din ani ''80 de către Panait I. Panait.

"Din ce s-a descoperit până acum, nu se pune problema să se ceară oprirea lucrărilor", a adăugat Andrei Măgureanu.