Trebuie despăgubiţi foştii deţinuţi politici?

„Este jignitor ceea ce se întâmplă cu legea prin care trebuiau despăgubiţi foştii deţinuţi politici. Nu am fost niciodată mai umilit ca acum, nici măcar atunci când mă ancheta Securitatea. După zeci de ani de suferinţă, acum ni se spune de către Guvern că suntem prea mulţi pentru despăgubiri decente“– Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România.

Institutul Român de Istorie Recentă (IRIR) a organizat, miercuri, dezbaterea intitulată „Politici retributive în România postcomunistă. Trebuie despăgubiţi foştii deţinuţi politici?“.  La dezbatere au participat:istorici, cercetători, reprezentanţi ai mai multor ONG-uri, dar şi foşti deţinuţi politici.

Trebuie despăgubiţi foştii deţinuţi politici?Da – a răspuns Parlamentul României prin adoptarea Legii Nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora pronunţate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. Valoarea despăgubirilor a fost lăsată spre stabilire instanţelor de judecată.

Mai multe sentinţe definitive şi irevocabile prin care statul a fost obligat să plătească despăgubiri în valoare de câteva sute de mii de euro celor care au avut de suferit de pe urma regimului comunist „au determinat” guvernul condus de Emil Boc să limiteze prin Ordonanţa de Urgenţă (OUG Nr. 62/2010) la 10.000 de euro valoare maximă a despăgubirilor ce pot fi acordate.

Decizia Guvernului de a interveni direct în stabilirea cuantumului despăgubirilor s-a suprapus peste o altă problemă:Poate fi cunatificată suferinţa? Istoricii spun nu, avocaţii afirmă la unison da.

Liviu Tofan preşedintele IRIR a susţinut că problema principală a Legii 221 este reprezentată de lipsa normelor de aplicare a legii fapt ce a condus ca, în speţe identice, despăgubirile acordate de instanţele de judecată să fie diametral opuse.

Afirmaţia preşedintelui IRIR este susţinută de un raport realizat de Ministerul de Finanţe care susţine că, până în momentul intrării în vigoare a Ordonanţei 62, tribunalele au dat o sentinţă definitivă, în baza Legii 221, în 174 de cazuri. Valoarea minimă a despăgubirilor variază între 12.000 şi 30.000 de euro, iar valoarea maximă este cuprinsă între 200.000 şi un milion de euro.

Culmea este că într-un alt raport realizat de acestă dată de Ministerul Public se „constată o practică diferită în stabilirea cuantumului despăgubirilor acordate de instanţele de judecată“,  fară ca Ministerul să solicite emitere de norme privind aplicarea legii.

La rândul său, Ministerul Justiţiei precizează că cea care a obligat să fie plafonate la valoarea maximă de 10.000 de euro a despăgubirilor a fost criza financiară şi valoarea mare a despăgubirilor acordate de instanţe.

Preşedintele  Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România (CICCR), Marius Oprea, a declarat că o sursă de finanţare a despăgubirilor acordate foştilor deţinuti politici ar putea proveni din „reducerea pensiilor nesimţite a foştilor ofiţeri de Securitate“.

De departe cel mai emoţionat discurs l-a avut Octav Bjoza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDP). „Este jignitor ceea ce se întâmplă cu legea prin care trebuiau despăgubiţi foştii deţinuţi politici. Nu am fost niciodată mai umilit ca acum, nici măcar atunci când mă ancheta Securitatea. După zeci de ani de suferinţă, acum ni se spune de către Guvern că suntem prea mulţi pentru despăgubiri decente”, a declarat Bjoza.

Problema despăgubirilor va fi tranşată într-un final de Curtea Constituţională. Avocatul Poporului a atacat constituţionalitatea limitării despăgubirilor prin Ordonaţă de Urgenţă urmând ca instanţa să se pronunţe chiar în această săptămână.