Știați că ... femeile administrau vinul și uleiul de măsline în Imperiului Roman

Femeile care administrau fermele din Imperiul Roman nu se ocupau doar de gospodărie și servitori. Un nou studiu arată că vilicae coordonau producția de vin și ulei de măsline, supravegheau muncitorii, controlau fermentarea și îndeplineau ritualuri menite să protejeze recolta. Descoperirea schimbă imaginea tradițională asupra rolului femeilor în economia lumii romane, potrivit turismistoric.ro

Timp de mulți ani, istoricii au descris-o pe vilica romană — administratoarea unui domeniu agricol — drept o simplă gospodină, ale cărei sarcini se limitau la pregătirea meselor, curățenie și supravegherea servitorilor din interiorul casei.

Un nou studiu susține însă că această interpretare ignoră una dintre cele mai importante responsabilități ale femeii care administra o fermă romană. Dovezile arată că numeroase vilicae coordonau operațiuni agricole de mari dimensiuni, în special producția de vin și ulei de măsline, două dintre principalele surse de venit ale domeniilor romane.

Studiul, publicat în Journal of Roman Archaeology, reunește texte antice, dovezi arheologice, mozaicuri, picturi murale și documente juridice.

Analizate împreună, aceste surse arată că femeile aflate în poziții de conducere aveau un rol mult mai important în agricultura romană decât au presupus multă vreme istoricii.

Principala sursă este tratatul agricol redactat în secolul I d.Hr. de Lucius Junius Moderatus Columella.

Numeroase cercetări anterioare s-au concentrat asupra referirii sale inițiale la autorul grec Xenofon, care susținea că locul femeilor era în interiorul casei, unde acestea trebuiau să se ocupe de treburile gospodărești.

Noua cercetare atrage însă atenția că însuși Columella preciza că aceste idei îi aparțineau lui Xenofon, care scrisese cu peste 400 de ani înainte despre familiile înstărite din Atena, nu despre domeniile agricole romane.

Ce atribuții avea administratoarea unei ferme romane

Instrucțiunile lui Columella pentru vilica prezintă o realitate diferită.

Autorul roman o plasează în centrul activităților de prelucrare desfășurate pe domeniu după aducerea recoltelor de pe câmp.

Ea supraveghea presarea strugurilor în timpul culesului, controla fermentarea vinului și coordona adăugarea conservanților și aromelor, printre care sarea, feniculul, pelinul și mustul de struguri fiert.

Tot ea supraveghea producția uleiului de măsline.

Aceste activități nu aveau loc în spațiile de locuit ale familiei, ci în ateliere, magazii și clădiri special amenajate pentru producția agricolă.

Femei și bărbați într-un ritual pentru o recoltă bogată

Personaje feminine și masculine oferind ghirlande lui Jupiter pentru o recoltă reușită, într-un mozaic-calendar din secolul al III-lea d.Hr., descoperit la Saint-Romain-en-Gal. Musée d’Archéologie Nationale, Saint-Germain-en-LayeCredit: Carole Raddato, CC BY-SA 2.0

Descoperirile arheologice confirmă această imagine. Vilele romane din vestul Mediteranei includ instalații de mari dimensiuni pentru producția vinului și a uleiului de măsline, dotate cu prese grele, încăperi pentru depozitare și spații de prelucrare.

Unele domenii produceau anual între 50.000 și 100.000 de litri de vin sau ulei. Administrarea unei activități de asemenea amploare presupunea coordonarea unui număr mare de muncitori și supravegherea fiecărei etape a procesului de producție.

Studiul susține că munca pe domeniile agricole romane era împărțită altfel decât au presupus mulți istorici.

Administratorul de sex masculin, numit vilicus, coordona activitatea din vii, livezi și câmpurile deschise. Vilica administra ceea ce se întâmpla după recoltare, transformând strugurii și măslinele în produse pregătite pentru depozitare și vânzare. Ea coordona atât femeile, cât și bărbații implicați în aceste activități.

Ritualurile religioase, parte a procesului de producție

Religia făcea, de asemenea, parte din responsabilitățile administratoarei. Romanii credeau că succesul unei ferme depindea de îndeplinirea corectă a ritualurilor religioase.

Columella îi cerea vilicăi să oficieze ceremonii menite să protejeze vinul în timpul fermentării, un proces care putea fi compromis cu ușurință de variațiile de temperatură, bacterii sau contactul cu oxigenul.

Arheologii au descoperit altare în interiorul clădirilor romane destinate producerii vinului, fapt care arată că asemenea ritualuri aveau loc chiar în spațiile de producție.

Altar descoperit în cella vinaria, zona de producție și depozitare a vinului, din Villa de Las Musas, datată între secolele I și III d.Hr. Credit: CC BY-SA 4.0.

Autorii romani mai vechi susțin aceeași imagine. Cato cel Bătrân, care a scris cu peste două secole înaintea lui Columella, îi enumera atât pe vilica, cât și pe vilicus printre persoanele-cheie ale domeniilor viticole și ale plantațiilor de măslini.

El îi atribuia administratoarei responsabilitatea pentru prelucrarea produselor sezoniere, îngrijirea păsărilor, întreținerea spațiilor de lucru și desfășurarea periodică a ceremoniilor religioase pentru obținerea unor recolte bune.

Alte surse oferă dovezi suplimentare. Textele juridice romane o includeau pe vilica printre persoanele necesare pentru funcționarea productivă a unei ferme.

Un mozaic roman prezintă o femeie care poartă ghirlande în timpul unui ritual legat de recoltă, alături de un personaj masculin.

O pictură murală păstrată pare să înfățișeze o femeie care coordonează muncitorii în timpul producerii vinului.

Femeile care au condus economia domeniilor romane

Nicio vilica nu a lăsat în urmă o mărturie scrisă despre activitatea sa zilnică. Cu toate acestea, documentele și reprezentările care acoperă o perioadă de aproximativ cinci secole conturează o imagine clară.

Femeile care administrau fermele romane contribuiau direct la funcționarea activităților productive ale domeniilor și ocupau o poziție importantă în economia agricolă a lumii romane. Ele nu se limitau la spațiul domestic.

Coordonau muncitori, supravegheau instalații de producție, controlau fermentarea vinului și fabricarea uleiului de măsline, gestionau depozitarea produselor și îndeplineau ritualurile considerate necesare pentru protejarea recoltei.

Noua cercetare nu transformă femeile romane într-o categorie complet egală cu bărbații într-o societate profund patriarhală. Arată însă că realitatea economică a lumii romane a fost mai complexă decât imaginea unei separări absolute între bărbatul activ în exterior și femeia limitată la interiorul casei.

Pe marile domenii agricole ale imperiului, unele femei se aflau chiar în centrul producției care genera bogăție.

Foto deschidere -  Femeile romane administrau producția de vin și ulei de măsline.Credit: Mahmoud Amer/Pexels