Sportul - mijloc de implementare a comunismului în România
După Primul Război Mondial mişcarea sportivă devine cu adevărat o problemă din cadrul relaţiilor internaţionale. Astfel, militarismul şi politica au fost transpuse în sport prin însuşi intervenţionismul statului (democratic cât şi totalitar), rezultând uneori adevărate „războaie fără arme”(1)între naţiuni rivale. Rolul sportului a fost bine apreciat de către politicienii secolului XX, iar potenţialul acestuia de transmitere a valorilor naţionale şi a mesajului propagandistic a transformat simple competiţii în mijloace de promovare a ideologiei politice.
Mişcarea sportivă a devenit inseparabilă de naţiune şi stat, iar în cazul statelor ce aveau un control direct asupra societăţii şi a vieţii private a individului – Uniunea Sovietică, Germania nazistă, Italia fascistă şi Spania lui Franco – sportul a devenit o parte componentă a politicii externe. Întâlnirile sportive internaţionale din preajma celui de-Al Doilea Război Mondial au oferit o nouă perspectivă asupra relaţiilor interstatale (prin angajamentul conducătorilor politici) rezultând rivalităţi ce au prefaţat taberele conflictului armat. S-au duelat în cadrul unor astfel de evenimente comunismul cu capitalismul, fascismul cu democraţia liberală şi chiar comunismul cu social democraţia.
Problema sportului în relaţiile internaţionale cât şi în politica internă din secolul XX a fost neglijată de către istorici şi cercetătorii din domeniile conexe istoriei (ex:ştiinţe politice). Şi totuşi fenomenul sportului, al fotbalului într-un caz particular (considerat „religia secolului XX”), a antrenat în desfăşurare mai mulţi jucători, spectatori / aderenţi şi oficialităţi decât oricare altă mişcare socială(2).
După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial şi începutul divizării lumii postbelice, sportul devine un promotor al politicii şi al valorilor ce au caracterizat Războiul Rece. România, intrată în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice la fel ca şi celelalte state din spatele Cortinei de Fier, a fost aliniată noi tendinţe şi politici externe internaţionale promovate de Kremlin.
„Sportul burghez” şi comunismul
În Iaşi, la fel ca şi în restul României se simţea necesitatea reconstrucţiei de după război. Inclusiv activitatea sportivă fusese perturbată(3). După instalarea guvernului condus de dr. Petru Groza P. C. R. a început să-şi facă simţită prezenţa atât la nivel central cât şi local. După modelul sovietic al Komsomolului, organizaţiile – satelit P. C. R. au iniţiat măsuri destinate vizibilităţii publice şi direcţionării populaţiei înspre acestea. Se urmăreau încadrarea maselor în aceste organizaţii, în care Tineretul Progresist ocupa un loc fruntaş, şi acapararea puterii prin manipularea populaţiei. Acapararea sportului, considerat apanajul elitelor, era un prim pas în această direcţie. Construirea unei alternative la „sportul burghez” oferea comuniştilor un avantaj în realizarea prozelitismului politic printre tineri.
Acest studiu prezintă o parte din măsurile şi atitudinea autorităţilor locale ieşene faţă de sport aşa cum reies din documentele de partid aflate în arhivă. Cazul particular al Iaşilor prezintă însă şi o reflectare a activităţii depuse de activişti şi oficialităţi şi în alte judeţe datorită centralismului de care a dat dovadă P. C. R. încă de la 23 august 1944. Putem afirma astfel că grija faţă de mişcarea sportivă este o caracteristică a P. C. R. – ului în faza incipientă a acaparării puterii, când era nevoie de măsuri populiste pentru atragerea sprijinului popular şi a mascării adevăratelor intenţii politice. Mare parte a responsabilităţii acestei mişcări îi era atribuită în 1945 Tineretului Progresist (T. P.).
„Sportul popular, va deveni o secţie a Tineretului Progresist”
În urma Plenarei lărgite a C. C. al U. T. C. R. s-a hotărât formarea unei organizaţii unice antifasciste a Tineretului Progresist din România.Hotărârea, adoptată pe 16 aprilie 1945, marca începutul activismului propagandistic P. C. R. în societate. Expunerea tov. Ceauşescu, secretarul general al U. T. C. arată importanţa sportului în apropierea partidului de masele largi. Astfel el declară că [...] La ţară, vom putea să prindem tot tineretul, prin crearea de cluburi, cămine culturale, sport, biblioteci, ziare, cântece şezători... Sportul popular, va deveni o secţie a Tineretului Progresist. Va fi sub conducerea Tineretului Porg. va cuprinde massele largi a-le tineretului. Utc-iştii pot fii cei mai buni sportivi în cadrul Tineretului Progresist(4).[...] Sportul, ca metodă de acaparare a interesului popular din perspectivă comunistă, era în 1945 umbrit de pagubele celui de-Al Doilea Război Mondial şi de necesitatea refacerii României. Problema sportului popular va fi pe tot parcursul anului 1945 subordonat politicii de susţinere a guvernului Petru Groza şi toate manifestările vor fi încadrate în tiparul propagandistic sovietic.
Încadrarea sportului în organizaţiile de masă arată importanţa acestuia pentru P. C. R. şi capacitatea persuasivă a activiştilor de partid, care utilizau orice activitate cu impact social în prozelitism politic. Organizaţiile de masă reprezentau temelia de bază pe care se sprijină partidul(n.n. – P. C. R.) iar activitatea depusă de fiecare membru impune linia partidului nostru în aceste organizaţii... răspunzând totodată de modul cum este lămurită massa(5).Deducem că şi Sportul, secţia a T. P. avea rolul de a impune linia partidului prin astfel activităţi demonstrative şi cu impact direct asupra populaţiei.
Sportul utilizat în scop propagandistic
Primul document care ridică cu adevărat problema sportului şi a utilizării acestuia în scop propagandistic şi de prozelitism politic este Raportul de activitate -dela 1 mai pânl la 1 iunie 1945 (6)al Comitetului Judeţean P. C. R. Iaşi. Importanţa reorganizării filialei Iaşi a Tineretului Progresist şi a constituirii şcolii de cadre, în condiţiile lipsei de aderenţi, reprezintă principalele strategii ale Comitetului Judeţean P. C. R. Iaşi în atragerea de noi membri. Trebuie subliniat şi intervalul de timp la care face referiri raportul de activitate:1 mai – 1 iunie 1945. Această perioadă, care coincide cu eliberarea Berlinului de către Aliaţi şi cu înfrângerea definitivă a Germaniei naziste corelate cu sărbătoarea muncitorească de 1 Mai, mobilizează cadrele partidului, şi mai ales responsabilii organizatorici ai P. C. R. (7)în realizarea de manifestaţii politice. Tineretul Progresist era astfel chemat alături de Sindicate şi de activiştii de partid la demonstraţii şi la activităţi pro – sovietice. Implicarea organizaţiilor de tineret în instrumentarea manifestărilor propagandistice arată în mod elocvent copierea modelului sovietic de acţiune, în care Komsomolul reprezenta cel mai bine liantul dintre P.C.U.S. şi marea masă a populaţiei (8).
Astfel, atât directivele Comitetului Central al P. C. R. cât şi cele ale U. T. C. sunt norme şi dispoziţii generale pentru desfăşurarea activităţii în teritoriu, iar deciziile şi activitatea din filialele locale reprezintă doar nuanţări şi adaptări la condiţiile specifice zonei (ex:infrastructură, resurse umane etc.). Un exemplu este dat de înfiinţarea şcolii de cadre cu materiale şi indicaţii din partea Comitetului Central al U. T. C.(9)La capitolul Reuşitesunt menţionate organizarea de manifestaţii cultural – artistice şi sportive de către Tineretul Progresist:[…] Au avut loc câteva manifestări artistice culturale cu ocazia diferitelor sărbători de exemplu:1 Mai, 9 Mai, 10 Mai, un metsch de foot – ball[…](10).
Îniţierea unui astfel de meci arată nivelul la care ajunsese această ramură sportivă ca amploare în viaţa cotidiană a Iaşului, şi implicit a Moldovei, dacă stăm şi analizăm faptul că Moldova a fost ultima dintre provinciile istorice în care au început să se înfiinţeze asociaţii sportive cu secţie de fotbal(11). Datorită greutăţilor financiare cauzate de pagubele de război şi a perioadei de consolidare a Tineretului Progresist în judeţul Iaşi, planul constituirii Organizaţiei Sportului Popular fusese amânat. Tot în acest raport, adresat Comitetului Central al P. C. R., este subliniat rolul acestei organizaţii în acapararea puterii şi măsurile pentru a demara instituţionalizarea sportului popular:[…] Organizaţia Sportului Popular care datorită condiţiunilor generale a Iaşului de până acum, n’a luat fiinţă, va trebui să-l însufleţim, şi să-i dăm amploarea tineretului şi va fi una din formele principale de atragerea Tineretului în rândurile noastre(12).
1 Mai 1945 – Sărbătorit la Iaşi prin sport
Sărbătorirea zilei de 1 Mai 1945 la Iaşi, prima de acest fel sub guvernarea pro – comunistă a cabinetului condus de dr. Petru Groza, a mobilizat atât activiştii P. C. R. cât şi autorităţile locale în frunte cu Prefectul V. Alexiuc. Procesul verbal al şedinţei de constituire a comitetului pentru organizarea manifestărilor exemplifică atât imixtiunea factorului politic comunist în societate, administraţia publică cât şi în evenimentele sportive(13). Subordonarea sportului şi a infrastructurii aferente faţă de factorul politic de la guvernare reiese din hotărârile şedinţei, prin care Parcul Sportiv „Ferdinand”devine unul dintre locurile în care vor avea loc activităţi propagandistice, finanţate din bugetul Primăriei şi al Prefecturii(14). Documentele ieşene de partid indică şi defăşurarea activităţilor sportive de pe 1 Mai, cu începere de la ora 13. Echipa sportivă a Sindicatului C. F. R. urma să execute un program de gimnastică în aer liber, piramide şi lansări de planoare. Întâietatea secţiei sport a C. F. R. – ului în evenimente arată sprijinul acordat mişcării muncitoreşti de către P. C. R. Programul era continuat de echipa sportivă a şcolilor, specializată tot pe gimnastică şi formată din două grupe a câte 250 de elevi şi eleve. Manifestările sportive continuau şi în după amiaza acelei zile, mai exact la 3 p.m. cu mingi de foot – ball între echipa C. F. R. şi echipa Uzinei.Volli – ball– ul de după meciul de fotbal şi inaugurarea Ştrandului încheiau evenimentele sportive ale zilei(15). Este omis match – ul de Box, pe care îl găsim însă programat într-un alt document(16), ca fiind programat după cel de Wolei – Bal.
După activitatea depusă de Tineretul Progresist în organizarea activităţilor sportive, aceştia pe 25 mai adresau o cerere primarului prin care cereau Parcul Sportiv „Ferdinand” în scopul dezvoltării sportului de masă(17). „Grija”autorităţilor locale faţă de dezvoltarea mişcării sportive muncitoreşti determină aprobarea cererii dar şi a subvenţionării acesteia pentru a porni organizarea sportului la Iaşi şi în toată Moldovadupă perioada de stagnare şi distrugere din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial(18).
Metodele sovietice de acaparare treptate a puterii totale în stat, prin intermediul propagandei, prezente în cadrul unor astfel de sărbători populare erau destinate legitimizării şi sprijinirii guvernului condus de dr. Petru Groza. Totodată aceste manifestări reprezentau adevărate „demonstraţii de forţă”, având rolul de a descuraja opoziţia politică. Guvernul instalat la Bucureşti pe 6 martie îşi arăta în teritoriu influenţele sovietice, prefaţând manifestările de după proclamarea „republicii populare”, a regimului politic totalitar comunist care „trăieşte din / prin propagandă”(19).
Imediat după defilare, în cadrul Parcului Sportiv urmau a fi susţinute discursuri de către autorităţile locale şi de reprezentanţi ai partidelor politicece gravitau în jurul P. C. R. Urmau manifestările sportive şi parada carelor alegorice aparţinând organizaţiilor de masă şi instituţiilor, atent monitorizate de către juriul de la tribună. U. T. C. era implicat în buna desfăşurare a activităţilor cultural – artistice şi sportive ale elevilor şi studenţilor. Programul manifestării, gândit şi în cazul unei zile ploioase, modifica substanţial activităţile sportive, acestea urmând a fi desfăşurate în incinta ştrandului din cadrul aceluiaşi Parc Sportiv(20).
Autorităţilor comuniste, nemulţumite faţă de activitatea sportivă de masă
Într-un alt document intern de partid, Raportul de activitate al P. C. organizaţia judeţeană Iaşi dela 1 iunie 1945 – 31 iulie 1945, printre realizările Tineretului Progresist (devenit „vârf de lance” în urma autodizolvării oficiale a U. T. C. – ului din iunie 1945)(21), abia în curs de organizareşi cu toate resoartele încă fluide, neconsistenteeste menţionată slaba activitate culturală, redusă la 5 – 6 conferinţe cu prilejul unor date comunicative şi acestea prost organizate, precum şi un început de activitate sportivă(22). Nemulţumirea faţă de activitatea acestei organizaţii de masă este generată de inconsecvenţa dintre importanţa acordată transmiterii mesajelor politice în teritoriu şi inconsitenţa organizatorică locală. Totuşi acest început de activitate sportivă, în concluziile raportului de activitate, este trecut de Comitetul Judeţean de partid la realizările principale ale organizaţiei de masă alături de deschiderea căminului de zi din Tătăraşi şi a înfiinţării spitalului de la Probota.
Nemulţumirea autorităţilor comuniste faţă de activitatea sportivă de masă desfăşurată de T. P. Iaşi este exprimată şi în raportul „progresiştilor” ieşeni, Secţia Sportfiind catalogată drept una dintre cele mai importante. Slaba desfăşurare a activităţii este pusă pe seama lipsei unui responsabil activ, prof. Hagi fiind ocupat simultan şi cu activitatea Uniunii Patrioţilor, unde ocupa funcţia de secretar. Organizaţia delega pe tovarăşul Constantinescu să supravegheze Secţia de Sportşi trasa o parte din obligaţiile acestuia. Biroul invocă necesitatea Comisiei Locale din Sindicate de a da un sprijin mai larg sportuluimuncitorescşi de a subordona instituţiilor locale noua Organizaţie a Sportului Popular, conform directivelor centrale(23). Lipsa productivităţii la capitolul mişcării sportive de masă îi îngrijora pe activiştii de frunte ai partidului fiind blocat mesajul comunist către propagare. Sunt totuşi amintite şi o serie de activităţi ce au impulsionat oarecum dezvoltarea sportului de masă, organizate cu ocazia începerii Congresului de la Belgrad (8 iulie).
Autocritca pentru haosul organizatoric
Proximitatea zilei de 23 august determină responsabilii organizatorici să atribuie sarcini de lucru pentru fiecare secţie a T. P. Până la data sărbătorii se lua angajamentul de a se termina cu haosul organizatoric. Era realizată o autocritică din partea coordonatorului de secţie şi se urmărea obţinerea de performanţe în muncă prin buna organizare a demonstraţiilor sportive din cadrul manifestătorilor de la 23 august. Necesitatea fondurilor pentru achiziţionarea de materiale e amintită, mai ales în acest context festiv, ce putea fi transformat în mijloc de prozelitism politic printre tineri (24).
Demonstraţiile din ziua de 23 august a anului 1945 au repetat ceremonialul de la sărbătoarea de 1 Mai a aceluiaşi an. Ca orice manifestaţie comunistă, sărbătorirea unui an de la evenimentele de la 23 august 1944 a oferit prilejul Secţiei de Presă şi propagandă din cadrul P. C. R. de a acapara vizibilitatea publică în contextul controlului exercitat asupra autorităţilor locale. Era astfel reeditată organizarea şi planificarea măsurilor propagandistice necesare îndoctrinării populaţiei ieşene. Astfel de sărbători au devenit un teren de confruntare pentru doctrina comunistă, vehiculându-se un număr important de mesaje de la centru(25), adresate maselor prin tot felul de activităţi cotidiene, inclusiv prin manifestări sportive.
23 augus 1945 la Iaşi
În Programul zilei de 23 august la Iaşi, întocmit de Comitetul Judeţean Iaşi al Partidului Comunist Român, Tineretul Progresist împreună cu O. S. P. Iaşi era însărcinat cu responsabilitatea organizării şi a supravegherii a unei serbări sportivela Parcul Sportiv Ferdinand(26). Raportul de activitate al Comitetului Judeţean T. P. Iaşi (din intervalul 19 august – 19 septembrie) confirmă activitatea organizaţiei cu prilejul sărbătorii de 23 august. Sunt înregistrate la Secţia Ţăranidouă match – uri de foot – ball, ambele în plasa Bahlui, unde nou – creata echipă sportivă din zonă a întâlnit echipa similară din Târgul Frumos. De Târgul Frumos mai este amintită informaţia existenţei echipei de foot – ball şi cele trei partide susţinute de aceasta. Activitatea din Târgul Frumos arată o continuitate în promovarea mişcării sportive populare. Prof. Hagi, coordonatorul Secţiei Sporta raportat pentru această perioadă o singură demonstraţie precum şi participarea la Ziua Sporturilor, unde tinerii ieşeni s’au clasat printre primii. Necesitatea realizării de performanţe în domeniu, ca exaltare a meritelor Comitetului Judeţean era invers proporţională cu infrastructura, baza materială şi timpul acordat antrenamentelor(27). Trebuie specificat faptul că tinerii ce activau în echipe erau amatori, profesionalismul în sport fiind incriminat de autorităţile comuniste ca fiind apanajul „regimului burghezo – moşieresc”. Se menţionează organizarea de către C. C. al T. P. a unui concurs la nivel de ţară, la care filiala Iaşi va trimite patru delegaţi. Costurile deplasării şi a echipamentului acestora urmau a fi obţinute în urma desfăşurării unui ceai dansant(28). Activitatea sportivă era astfel strâns legată de cea cultural – artistică în viziunea responsabililor ieşeni.
Manifestările sportive trebuia să consolideze imaginea guvernului Petru Groza
Aşadar, Tineretul Progresist era organizatoric legat de mişcarea sportivă ieşeană de după instaurarea guvernului condus de dr. Petru Groza. Acţiunile propagandistice şi manifestările sportive prilejuite de sărbători populare erau îndreptate spre consolidarea imaginii guvernului şi loveau în „vechiul sistem”, alimentând astfel ostilităţi la nivelul societăţii, mai ales în cadrul zonei rurale, neinstruite şi uneori ignorate de autorităţile centrale. Includerea acesteia în viaţa socială şi civică (prin încadrarea în astfel de organizaţii de masă) a permis pătrunderea partidului şi a mesajului anti – sistem şi a accelerat ofensiva împotriva partidelor cu tradiţie democratică (P. N. Ţ., P. N. L., P. S. D.), oferind o alternativă politică în care, în teorie, ar fi reprezentat forţa conducătoare în stat. Manifestările cultural – artistice, cum ar fi seratele, kermezele, conferinţele şi cele sportive reprezentau doar un pretext de a dezbina, de a manipula, de a îndoctrina masele, de a le distrage atenţia de la abuzurile comise de P. C. R. în tentativa acestuia de a acapara puterea deplină în stat.
Tineretul Progresist Iaşi, condus în anul 1945 de către Neculai Apostol, era centralizat şi funcţiona întocmai cu directivele primite din partea organizaţiei centrale şi a U. T. C. – ului (până la desfiinţarea acestuia). Importanţa sportului popular reiese din faptul că organizaţia avea o Secţie de Sport, condusă de prof. Hagi. Această propagare a ideilor partidului prin intermediul activităţilor recreative, dar mai ales sportive era îndreptată spre categoriile ce depindeau organizatoric de progresişti:pionierii, elevii, studenţii, muncitoriişiţăranii(29).
Şedinţa membrilor T. P. Iaşi din 29 august acordă sportului o importanţă deosebită şi din nou apare problema lipsei fondurilor necesare dezvoltării organizatorice. Totodată este subliniat şi numărul mic de tineri implicaţi în activităţile sportive şi tov. Roza Meyer, administratorul financial al organizaţiei propune ca şi modalitate de atragere în organizaţie organizarea unui matchşi a unei demonstraţii sportive.Procesul verbal al acestei şedinte este şi o sursă de informaţii legate de promovarea acestor evenimente prin intermediul afişelor. Se ia decizia desfăşurării unor întreceri de atletism şi de wolleycu ocazia Zilelor Sportului(15 – 16 septembrie) şi a rezolvării problemei echipamentului. O informaţie interesantă şi de urmărit în viitoarele cercetări este legată de activitatea sportivă a unor tovarăşi din conducerea organizaţiei în Tinerimea Sportivă(30), posibil o asociaţie sportivă înfiinţată ca şi alternativă la cluburile sportive existente.
În Planul de muncă până la conferinţa JudeţeanăTineretul Progresist îşi stabilea coordonatele şi punea la punct ultimele activităţi menite a asigura controlul aparent inofensiv asupra populaţiei tinere din judeţul Iaşi. În şedinţa de pe 1 septembrie 1945 Comitetul Judeţean al T. P. adopta măsuri necesare pentru a-şi extinde aria de influenţă asupra acelor categorii menţionate mai sus. Responsabilului Secţiei Elevi, prof. Condurache, îi erau trasate, printre altele, următoarele responsabilităţi:organizarea unui concurs de ping – pongşi a unei echipe de foot – ball.Acesta urma să ia legătura cu elevii şi să-i antreneze în vederea deschiderii cluburilor(31).
Buget pentru sport
Secţia sportivă, coordonată de prof. Hagi, avea drept cerinţe de îndeplinit, până la Conferinţa judeţeană, organizarea cât mai bună a ramurilor aflate în subordine. Era programată o demonstraţie sportivă pentru data de 2 septembrie, precum şi pregătirea unei echipe de atleţi pentru concursurile atletice dela Bucureşti cu ocazia zilei Sportului.Secţiei sportive a T. P. Iaşi îi era trasată şi obligaţia de a procura fonduri din aceste demonstraţii, contribuind astfel la stabilitatea financiară a organizaţiei. În bugetul stabilit pentru organizarea activităţilor propuse Secţia Eleviprimea 80 000 de lei pentru înjghebarea cluburilor la şcoli, iar la capitolul cheltuieli la Sportera defalcată suma pe două direcţii:pentru cheltuieli mici60 000 de lei, iar pentru organizarea unei echipe era repartizată suma de 500 000 de lei(32). Investind în domeniul sportului, P. C. R. Iaşi prin intermediul organizaţiei „progresiştilor” dovedea o atenţie aparte dezvoltării sportului de masă, subliniată de complexitatea distribuirii fondurilor. Aceste manifestări sportive îşi arătau eficienţa prin încasările obţinute, astfel caracterul mobilizator al evenimentelor putea fi demonstrat, evaluat şi raportat la centru. Bugetul destinat Resortului cultural(600 000 lei) includea şi acordarea de fonduri pentru secţia de şah. Modificările din bugetul pe luna septembrie, marcate prin corecturi cu un stilou, sunt semnificative la capitolul Sport, unde din câte se poate desluşi era iniţial o sumă sub 100 000 de lei(33).
Ordinea de zi a Conferinţei Judeţene a T. P. Iaşi din 16 septembrie includea în Şedinţa de după amiazăşi o secţiune de comunicări şi referate cu rol organizatoric. Prezenţa prefecturii Bordeianu cât mai ales intervenţia acestuia în cadrul şedinţei demonstrează conclucrarea dintre autorităţile judeţene şi organizaţiile de masă subordonate P. C. R.
„Educaţia” prin sport
Pe lângă teme cu rol de a stârni „activismul politic” al membrilor T. P.(34)şi un calcul statistic al veniturilor tineretului corelat cu situaţia economică a ţării(35), Edy Brauner, responsabilul pe Educaţie – cultură, aducea în discuţie printre altele problema sportului. Titlul exact al referatului său, Problema educaţiei tineretului din punct de vedere cultural, politic, sportiv, moral, naţional şi patriotic(36), sintetizează întregul program operaţional al organizaţiei şi subliniază rolul tuturor secţiunilor în desăvârşirea şi uniformizarea maselor de tineri, spre a deveni o unealtă politică în mâna P. C. R. Educaţia prin sport a T. P., aidoma aceleia realizată de Komsomol în U. R. S. S. prin directivele primite de autorităţile române de la Moscova, urmărea în primul rând solidarizarea tineretului şi unificarea naţională în jurul ideologiei comuniste. Sportul de masă oferea oportunitatea integrării minorităţilor şi să înlesnească tranziţia tineretului din zona rurală în cea urbană prin integrarea sa socială. Nu în ultimul rând educaţia organizată, mai ales cea prin activităţi sportive, era şi un prilej de control a stării de sănătate a populaţiei cât şi de popularizare a normelor sanitare şi de igienă. Ulterior prin astfel de directive era extins şi controlul social, sportul fiind considerat o modalitate de prevenţie a delincvenţei juvenile(37). În realitate, P. C. R. prin intermediul acestor „curele de transmisie”(38)ce promovau educaţia prin sport, îşi extindea influenţa asupra întregii societăţi.
Raportul de activitate pe luna octombrie a anului 1945 prezintă la capitolul Sportactivităţi semnificative din care tragem concluzia că echiăa T. P. Iaşi reuşise să se organizeze şi să activeze eficient în acest domeniu. Conform documentului amintit, în perioada 1 octombrie – 1 noiembrie au avut loc 5 match – uri de foot – ball şi o manifestaţie sportivă.Este menţionat în raport şi contribuţia T. P. din Iaşi la amenajarea unui teren de volley, a unei săli de ping – pong şi a uneia de şah.
Raportul către centru menţionează şi realizări ale altor filiale judeţene T. P. din Moldova. Pentru că mi-am propus să schiţez doar atitudinea autorităţilor ieşene faţă de mişcarea sportivă nu o să insist foarte mult pe activitatea în acest domeniu din celelalte judeţe ale Moldovei. Pentru a realiza însă o imagine de ansamblu a importanţei acordată de P. C. R. dezvoltării sportului de masă voi trece în revistă şi aceste realizări. Chiar dacă diferă ţinutul / judeţul, în principiu activităţile şi măsurile sunt aceleaşi, fiind doar adaptate condiţiilor specifice zonei, atât administrative, fiscale, logistice şi etnice. Îmi susţin această ultimă afirmaţie prin politica de uniformizare şi de dirijare dusă de P. C. R. spre acapararea controlului deplin asupra societăţii. Tineretul Progresist din Suceava raportaseră definitivarea lucrărilor la un teren sportiv, organizaţia din Câmpulung (n.a.-Moldovenesc) a organizat echipe sportive în orăşelele limitrofe, iar cea din Dorohoi îşi realizaseră echipa proprie(39). Se poate observa din acest raport legătura strânsă dintre organizaţiile locale ale „progresiştilor”şi uniformizarea măsurilor destinate dezvoltării sportului de masă în Moldova.
Sportul ieşean, şi în general cel românesc, înceta astfel a mai fi apanajul unei elite... şi intra la fel ca şi toate activităţile şi instituţiile româneşti sub controlul strict al Partidului Comunist promovând aproape cinci decenii politica internă şi externă a ţării.
(Studiul reprezintă activitatea de cercetare a autorului în cadrul programului „Stagii de practică şi activităţi de stimulare a inserţiei pe piaţa muncii pentru studenţi şi absolvenţi”, proiect co-finanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi – Facultatea de Istorie / Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi. Articolul a fost prezentat în cadrul şedinţei de comunicări stiinţifice organizate de Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iaşi pe data de 8 iulie 2010.)
Note
1.Despre caracterul paramilitar al educaţiei fizice şi sportului în secolul XX şi simbolistica politică a mişcării sportive puteţi consulta J. A. Mangan (editor), The European Sports History Review, vol. 5, Militarism, Sport, Europe. War Without Weapons, Frank Cass Publishers Ltd., Londra, 2003.
2.Pierre Arnaud, James Riordan, Sport and International Politics. The Impact of Fascism and Communism on Sport, Routledge, Londra, 1998, p. 1 – 2
3.Mircea Tudoran, Fotbalul de la A la Z. Fotbalul românesc de-a lungul anilor, Editura Sport – Turism, Bucureşti, 1984, p. 30 – 32.
4.Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Comitetul Judeţean Iaşi Partidul Muncitoresc Român, ds. 24/ 1945, f. 1 – 3 şi 7 – 10.
5.Ibidem, ds. 11 / 1945, f. 1.
6.Ibidem, ds.1 / 1944 – 1945, f. 33.
7.Este vorba de responsabilii în munca organizatorică (Niţă Dumitru şi Bercovici Strul), responsabilul pe linia sindicală (Surugiu Constantin), pe probleme de Presă şi Propagandă (Lazarovici şi Ponor Constantin) ş.a. Pentru mai multe informaţii despre situaţia organizatorică a Comitetului Judeţean al P. C. R. (1944-1945) vezi Ibidem, f. 10.
8.Ibidem, ds. 24 / 1945, f. 6.
9.Ibidem, ds. 1 / 1944 – 1945, f. 33.
11.Cf.Chiriac Manuşaride, Chevorc Ghemigean, Aproape totul despre FOTBAL, Ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Editura Sport – Turism, Bucureşti, 1986, pp. 127 – 140 şi Mihai Ionescu, Mircea Tudoran, op. cit., pp. 9 – 32.
12.Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Comitetul Judeţean Iaşi Partidul Muncitoresc Român, ds. 1 / 1944 – 1945, f. 35.
13.Şedinţa de constituire a comitetului pentru organizarea zilei de 1 Mai a avut loc pe 17 aprilie 1945, ora 10 în sediul Prefecturii de Judeţ Iaşi. Au participat:prefectul judeţului, V. Alexiuc, primarul E. Lăzărescu, chestorul Babătă, C. Surugiu din partea F. N. D., C. Negoiescu, Virgil Ionescu ajutor de primar, căpitanul Grossu din partea Corpului IV de Armată, farmacist Lazarovici (responsabilul Direcţiei de Presă şi Propagandă al P. C. R. Iaşi), dl. Iordăchescu din partea sindicatelor, inspectorul Arhirii din partea corpului didactic, farmacist Cupermann de la U. P., dr. Goldenberg de la A. P. Din partea Tribunalului Iaşi au fost delegaţi judecătorii Segall şi Tatomir. U. T. C. a fost reprezentat de Costea, iar tineretul sindicalist de Moraru. Samuel Löbel a fost delegatul Camerei de Comerţ, dl. Popa din partea şcolilor, iar părintele Chiseleff Maurlescu a reprezentat Mitropolia. Se constată astfel politizarea evenimentului, toţi cei prezenţi fiind legaţi oficial sau sunt colaboratori ai P. C. R. Iaşi.
14.Vezi Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Comitetul Judeţean Iaşi Partidul Muncitoresc Român, ds. 1 / 1944 – 1945, f. 129.
15.Ibidem, ds. 14/ 1945, f. 3.
16.*** Programul desfăşurării serbării zilei de 1 Mai la Parcul Sportiv;vezi Ibidem, f. 4.
17.Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, Fond Primăria Municipiului Iaşi, ds. 50 / 1945, f. 1.
19.Ioan Ciupercă, Totalitarismul – fenomen al secolului XX. Repere, Ediţia a III-a, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2008, pp. 112 – 113.
20.Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Comitetul Judeţean Iaşi Partidul Muncitoresc Român, ds. 1 / 1944 – 1945, f. 128 – 129.
21.Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste în România (C. P. A. D. C. R.), Raport Final, Editura Humanitas, Bucureşti, 2006, p. 142.
22.Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Comitetul Judeţean Iaşi Partidul Muncitoresc Român, ds. 1 / 1944 – 1945, f. 50.
23.Ibidem, ds. 23 / 1945, f. 14 – 15.
25.Sorin D. Ivănescu, Sărbătorile comuniste sub supravegherea Securităţiiîn Xenopoliana. Buletinul Fundaţiei Acadmice „A. D. Xenopol”. Ritualuri politice în România Modernă(volum editat de Andi Mihalache &Adrian Cioflâncă), XIV, 1 – 4, Iaşi, 2006, pp. 214 – 215.
26.Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Comitetul Judeţean Iaşi Partidul Muncitoresc Român, ds. 1 / 1944 – 1945, f. 162.
27.Ibidem, ds. 23 / 1945, f. 12.
34.Boiangiu, Participarea tineretului la lupta pentru o Românie liberă, democratică şi independentă;(Virgil?) Trofin (secretar în comitetul regional T. P.), Unitatea tineretului în cadrul naţional, colaborarea şi înfrăţirea cu tineretul celorlalte ţări. Rolul conferinţei;(Florin) Modreanu, Raport asupra situaţiei prezente a tineretului, perspectivele şi sarcinile imediatvezi Ibidem, f. 3.
35.Este vorba de referatul lui Cernăuţi, Situaţia economică a tineretului în raport cu situaţia economică a ţării.
36.Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Comitetul Judeţean Iaşi Partidul Muncitoresc Român, ds. 23 / 1945, f. 3.
37.James Riordan, The Impact of Communism on Sportîn Historical Social Research, vol. 32, nr. 1, 2007, pp. 110 – 115.
38.Pentru mai multe informaţii despre rolul organizaţiilor de masă ce gravitau în jurul P. C. R consultaţi studiul lui Adrian Cioflâncă, Organizaţiile de masă. Uniunea Tineretului Comunistîn C. P. A. D. C. R., op. cit., pp. 138 – 158.
39.Direcţia Judeţeană Iaşi a Arhivelor Naţionale, fond Comitetul Judeţean Iaşi Partidul Muncitoresc Român, ds. 23 / 1945, f. 10.