Siguranţa despre Ceauşescu: Un tânăr ucenic cizmar, fiu al unui beţiv

Mai multe dosare privindu-l pe Nicolae Ceauşescu şi anii petrecuţi de acesta în închisoare au fost publicate pe site-ul militiaspirituala.ro. Potrivit acestora, fostul dictator a intrat pentru prima oară după gratii când avea doar 15 ani şi a fost condamnat pentru uneltire contra ordinii sociale.

Fostul dictator a ajuns pentru prima oară după gratii la vârsta de 15 ani, când a primit o condamnare la trei ani de închisoare pentru „uneltire contra ordinii sociale” – art. 209 din Codul Penal. În baza aceluiaşi articol zeci de mii de români ajungeau după gratii în anii ’50 – ’60 deoarece îşi exprimaseră opoziţia faţă de regimul comunist.Prima condamnare care există pe numele lui Ceauşescu Nicolae este cea din 1933. Acesta, în vârstă de doar 15 ani, răspândise manifeste cu ocazia unei greve şi îndemnase la acte de sabotaj.Pe 25 noiembrie 1933, Prefectura Poliţiei Capitalei l-a înaintat pe Ceauşescu Parchetului Tribunalului Ilfov pentru a fi cercetat şi trimis în judecată pentru „acte de sabotaj” şi „îndemn la grevă”, informează militiaspirituală.ro.În anii care vor urma, Ceauşescu Nicolae va ajunge de multe ori în arestul poliţiei şi va ajunge să-şi petreacă câţiva ani buni gratii pentru activitate comunistă, infracţiuni contra liniştii publice şi uneltire contra ordinii sociale.A fost deţinut în penitenciarele Braşov, Doftana şi Văcăreşti (iun. 1936 – dec. 1938), Jilava (iul. – aug. 1940) şi Caransebeş (aug. 1940 – iul. 1943), Văcăreşti (iul. – aug. 1943) şi Lagărul de internaţi politici de la Târgu Jiu (aug. 1943 – 23 aug. 1944).După ce armata română întoarce armele împotriva Germaniei naziste, pe 23 august 1944, şi după ce comuniştii ajung la putere în România, mulţi dintre cei implicaţi în urmărirea, arestarea, anchetarea sau condamnarea lui Ceauşescu Nicolae, vor face ani grei de puşcărie. Printre aceştia se vor regăsi:Ananiu Anton, fost comisar ajutor de poliţie, agentul Niculescu Toma din Serviciul Poliţiei Sociale,   maiorul Aniţei Vasile, magistrat militar şi directorul închisorii Doftana, Eugen Săvinescu.Un an mai târziu, pe 28 august 1934, Nicolae Ceauşescu a fost trimis în faţa Consiliului de Război de pe lângă Corpul II Armată pentru a fi judecat pentru „răspândire de manifeste”.Potrivit unui proces verbal din 20 septembrie 1934 întocmit de Ananiu Anton, comisar ajutor de poliţie la Comisariatul circumscripţiei 13 Poliţie din Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti, în noaptea respectivă proprietarul imobilului din strada Foişor, nr. 9, Enache Petre, a sesizat poliţia, pe motiv că în imobil avea loc o şedinţă ilegală a Comitetului Antifascist al Sectorului II Negru, care îşi avea sediul în cea clădire.În urma raziei au fost arestaţi toţi participanţii deoarece nu au dorit să oprească şedinţa şi să părăsească imobilul. Cu acea ocazie au fost arestaţi Socor Matei, Vulpescu Petre, Scarlat Calimachi, Domocoş Vladimir, Preoteasa Grigore, Naum Gelu, Poltzer Mihail, Dumitru Cumescu, Elefterescu Dumitru, Sima Dumitru, Edelsohn Kiva, Ion Iacob Cohn, Marinescu Badea, Solomon Mili, Seher Anghel, Albescu Constantin, Mişu Marcovici, Rădulescu Tudor şi Ceauşescu Nicolae.

Întâlnirea era ilegală deoarece nu beneficia de autorizaţie emisă de Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti sau Corpul II Armată, însă arestaţii nu au stat prea mult după gratii.Minorul Ceauşescu Nicolae a fost eliberat şi adus la adresa din strada Canonicul Bunea, nr. 6 unde locuia sora sa, Niculina, şi cumnatul său, Zamfir Rusu, zis „Ştefan Rusescu”, la care Nicolae era ucenic în ale cizmăriei.

Doftana, "Universitatea comuniştilor"

Nici o lună mai târziu, pe 6 octombrie, este din nou reţinut de Poliţia Socială, însă eliberat a doua zi.Pe 24 octombrie acelaşi an, Ceauşescu a fost trimis de Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti către Legiunea de Jandarmi Olt, pentru a fi expediat la domicilul său din comuna Scorniceşti.Câteva luni mai târziu, în ziua de 9 martie 1935, Legiunea de Jandarmi Olt atrăgea atenţia Prefecturii Poliţiei Municipiului Bucureşti asupra lui Ceauşescu Nicolae, cel care ar fi trebuit să fie supravegheat pentru că asupra sa se descoperiseră manifeste cu propagandă comunistă, informează militiaspirituală.ro.Viitorul dictator va fi din nou condamnat la închisoare în 1936. De acestă dată va fi trimis după gratii doi ani. Sentinţa a ispăşit-o la închisoarea Doftana sau „Universitatea comuniştilor”, condusă de directorul Eugen Săvinescu, poreclit Balaurul, la Închisoarea Centrală din Braşov şi penitenciarul Văcăreşti.Săvinescu va fi arestat după venirea la putere a comuniştilor şi va fi executat direct.La Doftana îi va cunoaşte Nicolae Ceauşescu pe viitorii conducători ai României după cel de-al II-lea război mondial:Gheorghe Gheorgiu-Dej, Constantin Pârvulescu, Dimităr Ganev, Vasile Luca, Emil Bodnăraş, Gheorghe Pintilie, Alexandru Drăghici, Chivu Stoica, Gheorghe Apostol, Alexandru Moghioroş etc.

Elena, "Regina Muncii"Într-unul dintre dosarele care-l privesc pe Nicolae Ceauşescu se vorbeşte despre o serbare câmpenească a breslei lucrătorilor din industriile pielăriei şi încălţămintei care a avut loc pe 13 august 1939 pe stadionul Ministerului Muncii din Parcul Veseliei, la ea luând parte peste 1.000 de muncitori.Potrivit raportului Siguranţei, la acea serbare a fost aleasă ca „Regină a Muncii” viitoarea soţie a lui Ceauşescu Nicolae – Elena Petrescu, muncitoare la fabrica „Jaquard” din Bucureşti.

Tatăl a fost primar şi beţivDe asemenea, un referat întocmit, cel mai probabil, de către Securitate, pe 2 august 1950, în care se prezenta o biografie a lui Ceauşescu Nicolae până la anul 1948, vorbeşte deloc măgulitor despre viitorul conducător al Partidului Comunist Român:„Înainte de 23 August 1944, a făcut politică de stânga, fiind închis împreună cu Tov. Gh. Gheorghiu Dej. În timp ce a fost Deputat, a venit foarte rar în judeţ şi nu a realizat nimic remarcabil. Tatăl său, Andruţa Ceauşescu, a fost primar şi scos ulterior fiind nepregătit politiceşte şi fiind beţiv. Este slab orator şi organizator”, potrivit militiaspirituală.ro.Partidul comunist a fost scos în afara legii în 1924 deoarece era subordonat Kominternului şi milita pentru desfiinţarea graniţelor României şi declararea ţării ca „stat multinaţional”.Începând cu 1933, în România s-a instaurat starea de asediu astfel că o parte dintre infracţiunile comise împotriva liniştii publice se judecau de către instanţele militare. Poliţia de Siguranţă avea puterea de a urmări şi de a deschide dosare de urmărire pe numele oricărui militant de stânga sau activist pe linie sindicală.