Ruinele bine conservate a două clădiri de mari dimensiuni, descoperite sub Universitatea din București
Arheologii de la Muzeul Municipiului București au descoperit ruinele bine conservate a două clădiri de mari dimensiuni, în urma cercetărilor desfășurate, începând din octombrie 2022, în curtea interioară a Universității din București
Reabilitarea Universității din București este un proiect a cărui pregătire nu a început în 2022, ci în urmă cu mai mulți ani. Cercetarea arheologică a curții interioare a fost încă de la bun început o prioritate pentru echipa de proiect, astfel că încă din anul 2017, Muzeul Municipiului București împreună Institutul de Arheologie Vasile Pârvan din București au preluat misiunea de a conduce săpăturile și de a descoperi acele fragmente de istorie ce lipseau din trecutul Universității și al ansamblului „Sf. Sava”, informează Muzeul Curtea Veche, într-o postate pe pagina de Facebook a instituției.
Imagine din dronă cu Palatul Universității București care surprind lucrările arheologice din curte (foto: Muzeul Municipiului București)
Primele săpături din 2017 și 2018 au scos la suprafață ziduri din fosta clădire a Universității ridicată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, dar și din Academia „Sf. Sava” ridicată în timpul domnului fanariot Alexandru Ipsilanti, între 1776-1779, în zona fostei clădiri a Academiei Domnești „Sf. Sava” înființată de Constantin Brâncoveanu la 1694.
Ziduri ale clădirii Academiei „Sf. Sava” ridicată de Alexandru Ipsilanti între 1776-1779 în zona fostei clădiri a Academiei Domnești „Sf. Sava” ridicată de Constantin Brâncoveanu la 1694 (foto: Muzeul Municipiului București)
În octombrie 2022, după aproape patru ani, cercetările au fost reluate. De această dată cu efort susținut și cu experiența campaniilor precedente, am început dinspre zona Facultății de Matematică. Aici au fost identificate ruinele bine conservate a două clădiri de mari dimensiuni, aflate în vecinătatea Academiei lui Ipsilanti. Ziduri zvelte de cărămidă despart încăperi generoase în cele două clădiri, lipite la calcan.
Ziduri ale uneia dintre construcțiile din prima jumătate a secolului al XIX, construcție care a fost demolată pentru a face loc Palatului Universității București a cărui construcție a început în 1857 după planurile arhitectului Alexandru Orăscu (foto: Muzeul Municipiului București)
Nu știm cu precizie când au fost zidite, însă conturul lor stă desenat pe planul de la 1846 al maiorului Borroczyn. Cercetările au arătat că ambele clădiri au beneficiat de cel puțin o reparație majoră, asociată cu o serie de recompartimentări. În clădirea dinspre vest, într-una din camere, se mai păstrează încă podelele din cărămidă ordonat aranjată, precizează Muzeul Curtea Veche.
Obiecte descoperite în timpul cercetărilor din curtea Universității databile în perioada secolelor XVIII-XIX (foto: Muzeul Municipiului București)
Clădirea alăturată a trebuit demolată odată cu construcția Universității. La fel si clădirea Academiei a cărei zonă centrală a fost complet eliminată pentru a face loc aulei noului Palat.
Obiecte descoperite în timpul cercetărilor din curtea Universității databile în perioada secolelor XVIII-XIX (foto: Muzeul Municipiului București)
Cum ar putea fi puse în valoare aceste descoperiri?
Pentru ca memoria acestor descoperiri să nu fie uitată, Muzeul Curtea Veche propune punerea în valoare a acestor ziduri. Echipa de arhitecți de la Polarh a reușit să integreze descoperirile arheologice în proiectul lor. Pe lângă reconstrucția amfiteatrului vechii aule în zona Facultății de Litere, în partea centrală a curții interioare, nivelul de călcare va fi coborât, astfel încât zidurile încărcate de istorie să poată fi văzute și atinse. Va fi un spațiu viu, dedicat oamenilor și ideilor.
Soluții și idei de punere în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară a Universității București (credit: Polarh Design)
Munca arheologilor de la Muzeul Municipiului București a scos în evidență faptul că istoria și trecutul nu au fost îndepărtate prin construcția Palatului Universității. Descoperindu-le, le-am dat o nouă semnificație. Nu sunt doar simple ziduri de cărămizi legate cu mortar, ci sunt rădăcinile adânc înfipte ale Universității și ale educației. O moștenire, o oază de liniște în mijlocul orașului ce trebuie înțeleasă și prețuită, în ciuda rezistenței și a presiunii venite dinspre spațiul urban, precizează Muzeul Curtea Veche.
Soluții și idei de punere în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară a Universității București (credit: Polarh Design)