Revenirea lui Donald Trump

Donald Trump a depus jurământul în calitate de al 45-lea preşedinte al ţării la 20 ianuarie 2017. Încă de la primele ore, el a adus un dramatim de neegalat în muncă de președinte, făcând adesea anunțuri oficiale pe Twitter (acum X) și ciocnându-se deschis cu liderii străini.

El s-a retras din acorduri climatice şi comerciale majore, a interzis călătoriile din şapte ţări cu populaţie majoritar musulmană, a emis alte restricţii dure privind imigraţia, a lansat un război comercial cu China, a aplicat reduceri fiscale record şi a remodelat relaţiile cu Orientul Mijlociu.

Timp de aproape doi ani, un procuror special a investigat presupusa coluziune dintre campania Trump din 2016 şi Rusia. Treizeci şi patru de persoane au făcut obiectul unor acuzaţii penale - pe teme precum pirateria informatică şi infracţiuni financiare - dar nu şi Trump. Ancheta nu a stabilit existenţa unei coluziuni penale.

Anul său electoral 2020 a fost dominat de pandemia de coronavirus.

S-a confruntat cu critici intense pentru modul în care a gestionat criza, în timp ce SUA era lider mondial în ceea ce priveşte numărul de decese şi de infecţii, precum şi pentru comentarii controversate, cum ar fi sugestia de a cerceta dacă virusul ar putea fi tratat prin injectarea de dezinfectant în organism.

A fost nevoit să ia o pauză de la campania electorală în octombrie, după ce a fost diagnosticat el însuşi cu Covid-19.

Deşi a primit în cele din urmă 74 de milioane de voturi - mai multe decât orice alt preşedinte american în funcţie - a pierdut cursa în faţa lui Biden cu peste şapte milioane de voturi.

Din noiembrie 2020 până în ianuarie 2021, el şi-a amplificat afirmaţiile despre voturi furate şi fraudă electorală generalizată - afirmaţii care au fost respinse în peste 60 de procese.

Refuzând să accepte rezultatele, Trump şi-a adunat susţinătorii la Washington la 6 ianuarie, îndemnându-i să se adune la Capitoliu în momentul în care victoria lui Biden urma să fie certificată oficial de Congres.

Acest miting a degenerat într-o revoltă care a pus în pericol legislatorii şi propriul său vicepreşedinte şi a condus la o a doua destituire istorică. Trump a fost din nou achitat de Senat, deşi la limită.

Acţiunile sale din acea zi sunt acum în centrul a două dosare penale.

Revenirea

Cariera politică a lui Trump părea ca şi moartă după luarea cu asalt a Capitoliului. Donatorii şi susţinătorii au jurat să nu îl mai sprijine niciodată şi chiar şi cei mai apropiaţi aliaţi ai săi l-au renegat public.

El a lipsit de la inaugurarea succesorului său şi şi-a mutat familia în Florida, dar, cu o armată loială de fani care încă îl susţin, şi-a păstrat o influenţă masivă asupra Partidului Republican.

Poate cea mai durabilă moştenire a preşedinţiei sale a venit după încheierea acesteia - când cei trei judecători de dreapta pe care îi numise la Curtea Supremă au consolidat o majoritate conservatoare care a contribuit la sfârşitul a aproape 50 de ani de drept naţional la avort.

În ciuda faptului că a fost învinovăţit pentru rezultatele slabe ale republicanilor la alegerile intermediare din 2022, Trump şi-a anunţat o nouă candidatură la preşedinţie şi a devenit în curând candidatul principal al partidului său.

Trump a început cursa pentru alegerile generale confruntându-se cu 91 de capete de acuzare în patru dosare penale, însă strategia sa de amânare a cauzelor legale a reuşit în mare măsură. Trei cazuri nu vor mai avea loc acum înainte de alegeri, iar sentinţa sa în New York - cu privire la probabil cel mai slab set de acuzaţii - a fost amânată până la sfârşitul lunii noiembrie.

La 13 iulie, un bărbat înarmat în vârstă de 20 de ani a încercat să îl asasineze pe Trump în timpul unui miting de campanie în Butler, Pennsylvania. Thomas Matthew Crooks a tras opt focuri cu o puşcă de tip AR de pe un acoperiş din apropiere, rănindu-l pe Trump în lobul urechii drepte, înainte ca atacatorul să fie ucis de forţele de ordine.

Câteva zile mai târziu, la Convenţia Naţională Republicană, partidul l-a copleşit cu laude la adresa sa şi l-a încoronat oficial candidat republican la preşedinţie pentru a treia oară consecutiv, stabilind o aparentă ocazie de revanşă în faţa lui Biden.

Citește mai multe amănunte pe adevarul.ro