Prințul celtic de la Glauberg: una dintre cele mai spectaculoase descoperiri ale Epocii Fierului

Prințul celtic de la Glauberg reprezintă una dintre cele mai remarcabile descoperiri arheologice din Europa Centrală. Mormântul a fost scos la lumină în 1996, în apropierea colinei Glauberg, în landul Hessa, Germania, iar importanța sa a schimbat substanțial perspectiva asupra elitelor celtice din Epoca Fierului, relateaza turismistoric.ro

Datată la începutul secolului al V-lea î.Hr., descoperirea se încadrează în tranziția dintre cultura Hallstatt târzie și începuturile culturii La Tène – moment esențial în configurarea identității aristocrației celtice europene.

Ceea ce face situl de la Glauberg cu adevărat excepțional este statuia din gresie, în mărime naturală, descoperită în apropierea tumulului funerar. Considerată una dintre cele mai vechi reprezentări antropomorfe celtice cunoscute în Europa, statuia îl înfățișează pe defunct purtând un torc – colier rigid simbol al rangului –, o sabie, un scut și o piesă de cap neobișnuită, în formă de frunze.

Astăzi, figura este expusă la muzeul și centrul de cercetare Keltenwelt am Glauberg, devenind un reper al arheologiei europene.

Coroana de vâsc: simbol al autorității sacre

Cel mai frapant detaliu al statuii este coiful sau diadema sa. La prima vedere, forma poate părea surprinzătoare pentru publicul modern, însă interpretarea arheologică indică o coroană stilizată de frunze de vâsc.

În universul religios celtic, vâscul avea o puternică încărcătură sacră, fiind asociat cu ritualurile și cu autoritatea spirituală a elitei. Astfel, „coroana de vâsc” nu reprezintă doar un element ornamental, ci un indiciu clar că personajul de la Glauberg ar fi putut exercita nu doar putere militară, ci și autoritate religioasă.

Această dublă dimensiune – politică și sacră – este esențială pentru înțelegerea structurii de putere în societățile celtice din Epoca Fierului.

Un mormânt princiar și rețele europene

Camera funerară a conținut un inventar bogat: bijuterii din aur, arme fin lucrate și obiecte importate, care indică existența unor rețele comerciale întinse în întreaga Europă a Epocii Fierului. Prezența bunurilor de prestigiu sugerează o aristocrație bine consolidată, integrată într-un sistem continental de schimburi economice și simbolice.

Complexul de la Glauberg nu se rezumă la un singur mormânt. Ansamblul include tumuli funerari, căi procesionale și structuri fortificate, ceea ce indică existența unui centru politic și ceremonial de prim rang.

Datarea cu radiocarbon și analiza tipologică a artefactelor plasează înmormântarea în intervalul 480–450 î.Hr., exact în perioada de tranziție de la cultura Hallstatt la La Tène, când arta și ierarhiile sociale celtice ating un grad superior de sofisticare.

Prințul de la Glauberg nu este doar o descoperire spectaculoasă, ci o fereastră către momentul în care elita celtică își afirmă identitatea politică, simbolică și religioasă la scară europeană.