Muzeul Aviaţiei din Capitală, salvat de la dispariţie

Muzeul Aviaţiei din Capitală se află în procedură de clasare ca monument istoric la Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCPN) Bucureşti, după ce Consiliul Local al Sectorului 2 a solicitat terenul pe care se află clădirea pentru construirea de locuinţe ANL.

DCPN Bucureşti a răspuns pozitiv cererii Centrului de Resurse pentru participare publică (CeRe) de declanşare a procedurii de clasare ca monument istoric a Muzeului Aviaţiei.

Acest lucru presupune că atât terenul, cât şi clădirile aferente Muzeului Aviaţiei vor rămâne neatinse până la o decizie finală a Direcţiei, decizie ce trebuie luată în cel mult 12 luni, precizează CeRe.Campania de salvare a Muzeului Aviaţiei a început în luna aprilie a acestui an, când Consiliul Local al Sectorului 2 a solicitat Guvernului terenul pe care se află muzeul, în total 10 hectare, pentru construirea de locuinţe ANL, prin Hotărârea Consiliului Local nr. 44/ 18.03.2010.

La campanie au participat Asociaţia "Aripi Româneşti", Fundaţia "Erou Căpitan Aviator Alexandru Şerbănescu", Asociaţia Română pentru Propagandă şi Istoria Aeronauticii, Grupul fotografilor români de aviaţie "Romanian Spotters", precum şi Centrul de Resurse pentru participare publică.

La sfârşitul lunii aprilie, reprezentanţii grupului de iniţiativă s-au întâlnit cu primarul Sectorului 2, Neculai Onţanu, şi şi-au expus argumentele privind importanţa păstrării sediului actual al Muzeului Aviaţiei. Primarul a promis că se va ocupa să transmită MApN faptul că Primăria Sectorului 2 renunţă la solicitarea preluării terenului Muzeului Aviaţiei pentru construcţia de blocuri prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL).

De asemenea, edilul a menţionat că va avea în vedere stabilirea unui parteneriat între Primăria Sectorului 2, Muzeul Aviaţiei, organizaţiile nonguvernamentale şi grupurile interesate pentru a stabili un program de dezvoltare şi punere în valoare a muzeului.

Declanşarea procedurilor de clasare asigură susţinătorilor campaniei de salvare a Muzeului Aviaţiei mai mult timp pentru a promova "importanţa existenţei acestui spaţiu cultural pentru bucureşteni şi, mai ales, pentru identitatea aviaticii româneşti", susţine CeRe.

Muzeul Aviaţiei a fost înfiinţat prin Hotărârea Guvernului României nr. 197/02.03.1990, "pentru cinstirea iluştrilor înaintaşi ai aviaţiei române şi reintegrarea în patrimoniul naţional a realizărilor de prestigiu în domeniul aeronautic" şi se află în subordinea Ministerului Apărării Naţionale şi Departamentului Aviaţiei Civile.

Susţinătorii campaniei pentru menţinerea Muzeului Aviaţiei în actualul sediu au argumentat, într-o scrisoare din 26 aprilie către primarul Neculai Onţanu, că de pe aerodromul respectiv au plecat primele curse aeriene internaţionale transcontinentale din istoria aviaţiei mondiale ale Companiei Franco-Române pentru Navigaţie Aeriană (CFRNA), "străbunica" Air France şi Tarom, iar acest teren de zbor este terenul de pe care s-a inaugurat transportul aerian de călători, marfă şi poştă internaţional aşa cum este cunoscut în prezent. Totodată, de pe acest teren au decolat avioanele care au apărat Bucureştiul de atacurile sovietice şi americane în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, de aici zburând aviatorii militari români, adevărate nume de legendă ale aviaţiei şi aeronauticii române.

Tot aici s-a realizat primul şi singurul tip de radar românesc-START, dezvoltat în centrul de reparare pentru staţii de radiolocaţie, care a funcţionat între anii 1958 şi 2005, se mai arată în scrisoare."În ceea ce priveşte promovarea, potenţialul muzeului în actuala locaţie şi configuraţie este imens.

Întotdeauna un muzeu al aviaţiei este spectaculos prin natura lucrurilor şi poate atrage, corect pus învaloare, mase largi de public şi turişti. Actuala locaţie oferă vizitatorilor un acces uşor, folosind mijloacele de transport ale Capitalei, inclusiv metroul şi tramvaiul", potrivit grupului de iniţiativă.

Muzeul se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 10 hectare, pe care se află hangare, ateliere, depozite şi exponate. Muzeul are în patrimoniu peste 90 de aeronave, staţii de radiolocaţie, tunuri de artilerie antiaeriană, rachete sol-aer şi peste 10.000 de repere din domeniul aeronautic, inclusiv aeronave şi documente unicat (de exemplu arhiva "Henri Coandă"). Construcţiile, hangarele şi clădirile de pe teren sunt unice în ţară şi au încărcătură istorică şi constituie patrimoniu de arhitectură industrială, iar în atelierele de restaurare şi clădirile depozit se află piese în curs de restaurare unice în lume cum ar fi La-9 (există doar două în lume), Il-10, Yak-18, Mil 4 etc.

"O eventuală mutare a acestora va aduce serioase distrugeri nu numai patrimoniului aeronautic românesc, dar şi celui mondial", mai spun semnatarii, concluzionând că "preluarea şi sistematizarea clădirilor şi a terenului înseamnă distrugerea şi desfiinţarea muzeului", se mai arată în scrisoarea citată.