Misterele unei civilizaţii sofisticate, elucidate în urma unor descoperiri unice într-una dintre cele mai izolate ţări din lume

Acum mai bine de patru milenii, oraşul-fortăreaţă Gonur-Tepe găzduia o civilizaţie avansată şi rară ce se găsea în centrul unei regiuni prospere. Cetatea a zăcut îngropată sub nisipurile deşertului Kara Kum din vestul Turkmenistanului.

Gonur-Tepe a fost descoperită de arheologii sovietici în secolul trecut, iar acum această misterioasă cetate ce găzduia cândva câteva mii de persoane începe să-şi dezvăluie treptat secretele, arheologii descoperind tot mai multe artefacte cu ocazia fiecărei săpături.

Dimensiunile imense ale complexului ce se întinde pe 30 de hectare nu pot fi apreciate corect decât din aer, de unde fostele clădiri ale cetăţii par ca un labirint într-un deşert înconjurat de pereţi de mari dimensiuni.

Aflate la doar 50 de kilometri de străvechiul oraş Merv, aflat pe Lista Patrimoniului Mondial elaborată de UNESCO, ruinele cetăţii Gonur-Tepe oferă un indiciu preţios despre bogăţiile arheologice ale Turkmenistanului, una dintre cele mai izolate ţări din lume.

În jurul anului 2.000 î.e.n., Gonur-Tepe era principala aşezare din regiunea Margush sau Margiana, unde se găsea una din cele mai sofisticate civilizaţii din Epoca Bronzului, dar care este totodată foarte puţin cunoscută.

Situl arheologic a fost acoperit de nisip până secolul trecut, când a fost descoperit de celebrul arheolog Viktor Sarianidi. Cercetătorul are astăzi 84 de ani, dar acest lucru nu-l va opri din studierea sitului şi în această vară.

„Îmi amintesc foarte clar bucuria pe care am avut-o atunci când am descoperit această comoară arheologică. O senzaţie chiar sub picioarele mele”, a povestit arheologul rus pentru AFP.

În fiecare vară, anotimp în care se efectuează săpături la Gonur-Tepe, arheologii fac noi descoperiri ce atestă calitatea şi măiestria artizanilor din Epoca Bronzului ce trăiau în această cetate ce număra mii de locuitori.

Artizanii cetăţii puteau modela metale, ştiau să realizeze bijuterii din aur şi argint, puteau crea obiecte în scopuri religioase şi puteau totodată să sculpteze în os şi piatră.

„Este uluitor să vedem cât de avansate erau tehnicile acestor oameni. Artizanii au învăţat să schimbe forma naturală a pietrei la temperaturi înalte şi apoi o lustruiau pentru a menţine noua formă”, a explicat arheologul Nadejda Dubova.

„Anul acesta, Gonur ne-a oferit o nouă surpriză, un mozaic fantastic”, a mai explicat experta, subliniind că acest obiect datează dinaintea perioadei în care romanii şi grecii realizau mozaicuri.

Ruinele de la Gonur-Tepe reprezintă punctul central dintr-o reţea de oraşe şi aşezări din regiunea deltei râului Morghab ce curge prin Turkmenistan de la sursa sa din Afghanistan.

Gonur-Tepe se găseşte la trei ore cu maşina de Mary, cel mai important oraş al provinciei, dintre care două ore sunt petrecute pe un drum prost ce trece pe lângă numeroase ferme colective abandonate şi încă o oră printr-un tărâm deşertificat.

Mary, aflat la 380 de kilometri de capitala Ashgabat, este un oraş de provincie tipic, ce găzduieşte 200.000 de persoane şi care a fost construit în cea mai mare parte în stil sovietic.

La 30 de kilometri de Mary se găseşte cealaltă glorie a regiunii-ruinele marelui oraş Merv, a cărui importanţă datează din epoca perşilor ahemenizi şi care şi-a atins maximul de glorie în secolul al XII-lea.

Merv a intrat în declinul terminal după ce a fost jefuit de mongoli în 1221 în urma unei cuceriri brutale, ce a dus la moartea a zeci de mii de persoane. Ruinele sale sunt la fel de abandonate ca cele din Gonur-Tepe.

Cea mai mare comoară este mausoleul sultanului Sanjar sub conducerea căruia Merv era un oraş de 200.000 de persoane şi, pentru puţin timp, unul dintre cele mai populate aşezări omeneşti din lume.

Mausoleul este acoperit cu o cupolă cu diametrul mai mare de 17 metri. Ruslan Muradov, un istoric specializat în arhitectură, afirmă că designul mausoleului era revoluţionar.

„Designul domului anticipează cu 300 de ani ideile marelui arhitect renascentist Filippo Brunelleschi”, cel ce a proiect domul catedralei din Florenţa, spune Muradov.

Spre deosebire de ruinele din Gonur-Tepe, Merv a fost excavat încă de pe vremea ţarilor, atunci când Turkmenistanul de astăzi era parte a Imperiului Rus. UNESCO a inclus Merv pe lista Patrimoniului Mondial în 1999.

Arheologii abia încep să descopere bogăţiile regiunii Mary, afirmă Viktor Turik, un istoric din cadrul muzeului de istorie Mary.

„În regiune se găsesc 354 de monumente arheologice, iar 95% dintre acestea nu au fost niciodată studiate de experţi”, subliniază istoricul.

Turkmenistan rămâne una dintre cele mai izolate ţări din lume, însă în fiecare an acest stat continuă să fie vizitat de un număr mic de turişti, cel mai des în cadrul unor tururi specializate.

În Mary se găsesc doar trei hoteluri, deşi preşedintele Gurbanguly Berdymukhamedov a ordonat de curând construirea unui nou hotel cu 350 de paturi pentru a încuraja turismul.

Autorităţile nu au stabilit ce soartă vor avea extraordinarele bijuterii de aur şi argint pe care le descoperă arheologii în această regiune, dar care au nevoie de eforturi considerabile de restaurare şi conservare.

Un angajat al autorităţii turkmene ce gestionează patrimoniul naţional afirmă că, la un moment dat, au existat discuţii cu departamentul de antichităţi al Muzeului Luvru din Paris, însă negocierile au eşuat.

„Multe descoperiri unice, ce nu aseamănă cu nimic altceva descoperit vreodată în lume, îşi aşteaptă momentul de glorie în depozitele muzeelor turkmene”, a concluzionat angajatul.

sursa: http://www.descopera.ro