„Le Figaro“: Serbia, ţara pentru care Franţa a intrat în Primului Război Mondial, umilită la centenarul încheierii războiului de preşedintele francez Emmanuel Macron. Peședintele Serbiei: „Nu credeam ce vedeam în faţa mea”
Invitat la Paris pentru sărbătorirea împlinirii a 100 de ani de la armistiţiul care a pus capăt Primului Război Mondial, preşedintele sârb Aleksandr Vucici a fost plasat la tribuna secundară. „O greşeală inadmisibilă“, comentează cotidianul francez „Le Figaro“, amintind de pierderile suferite de Serbia în această conflagraţie, dar şi de relaţiile diplomatice, economice şi militare strânse întreţinute cu Franţa.
Foto: Aleksandr Vucici (primul încercuit în imagine) a stat printre miniştri, diplomaţi şi alţi invitaţi
La tribuna oficială a centenarului Primul Război Mondial, instalată sub Arcul de Triumf din Paris, preşedintele francez Emmanuel Macron a fost înconjurat duminică de omologii săi american, italian, român şi rus, dar şi de reprezentanţi ai unor ţări inamice Franţei între anii 1914 şi 1918, precum Bulgaria, Germania sau Turcia. Undeva în spatele lui Macron a stat şi Hashim Thaçi, preşedintele Kosovo, un stat desprins în 2008 din Serbia, în timp ce reprezentantul acestei ţări care a pierdut 1,2 milioane de oameni în prima mare conflagraţie a secolului trecut a fost trimis la tribuna secundară, printre miniştri, diplomaţi şi diverşi invitaţi.
Serbia a fost umilită pe nedrept la Paris, scrie Jean-Christophe Buisson, directorul adjunct al „Figaro Magazine“, evocând suferinţele îndurate de poporul sârb şi afinitatea faţă de Franţa. „Serbia este ţara pentru care Franţa a intrat în război în 1914, în virtutea unei alianţe diplomatice şi geopolitice“, aduce aminte jurnalistul francez. La acea vreme, cele două ţări întreţineau relaţii militare şi economice solide. Un francez, şi anume Hippolyte Mondain, fusese în secolul XIX ministru de Război la Belgrad, în timp ce regele Petru I al Serbiei luptase, sub pseudonimul Petar Kara, pentru Legiunea străină în războiul franco-prusac din 1870-1871. Iar, la 1914, 4/5 din datoria sârbă se afla în mâinile capitalului francez, care investea în mine, transporturi feroviare şi bănci. „În iulie 1914, această ţară a dat Antantei primul mort (un licean de 16 ani victimă a tunurilor austriece îndreptate împotriva Belgradului) dar şi prima victorie, în august (Bătălia de la Ţer)“, continuă Jean-Christophe Buisson.
Serbia a pierdut 1,2 milioane de suflete în Primul Război Mondial, adică 28% din populaţia sa, în timp ce mareşalul Franchet d'Esperey a rămas unul dintre eroii ei, primind titlul de cetăţean de onoare al Belgradului pentru contribuţia adusă la eliberarea acestui oraş la 1 noiembrie 1918. După război, această prietenie militară a fost salutată prin conferinţe la Sorbona şi redată îndeosebi prin banda de desene animate „Aventurile micului soldat sârb“. „Aceasta este ţara umilită de Franţa la 11 noiembrie“, subliniază jurnalistul în ediţia de miercuri a „Le Figaro“.
Întors de la Paris, Aleksandr Vucici s-a declarat deranjat de felul în care a fost tratat în comparaţie cu omologul său din Kosovo. El a spus că a vrut să se ridice şi să plece, dar a rămas din politeţe pentru eveniment. „Vă puteţi imagina cum mă simţeam“, a spus Vucici, explicând, pentru presa sârbă, că avea „un nod în gât“. „Mă uitam mereu în jos şi la ecran, necrezând ce vedeam în faţa mea şi gândindu-mă totodată la sacrificiul plătit de poporul sârb în Primul Război Mondial“, a continuat el.
Trezit în mijlocul unui scandal imens, inclusiv cu apeluri la redenumirea străzilor „Paris“ şi „Franţa“, ambasadorul francez la Belgrad a prezentat scuze poporului sârb. Emmanuel Macron este aşteptat pe 6 decembrie la Belgrad. În pofida supărării de la Paris, Aleksandr Vucici îi promite o primire „grandioasă“.