Ipoteza mormântului din Italia al lui Vlad Ţepeş, desfiinţată de istorici. Explicaţia stemei

O nouă teorie care ar putea schimba istoria a fost lansată de mai mulţi cercetători italieni şi estonieni. Aceştia susţin că mormântul lui Vlad Ţepeş nu se află în România, ci în Italia. Ei au cerut deja autorităţilor din peninsulă să deschidă mormântul aflat într-o mănăstire din Napoli pentru a verifica ipoteza caracterizată de istoricii români drept hazardată şi nerealistă.

Lespedea de pe mormântul lui Matteo Ferrillo, un nobil local considerat ginerele lui Vlad Ţepeş, reprezintă un uriaş dragon, flancat de două steme. O imagine bizară, care i-a condus pe câţiva oamenii de ştiinţă italieni şi estonieni la ideea că acolo ar putea fi înmormântat Vlad Ţepeş. Istoricii români sunt însă mult mai rezervaţi şi spun că stema de pe mormântul din Napoli era des întâlnită în Europa.

„Ordinul Dragonului făcea parte din acele ordine cavalereşti, nobiliare, instituite de diverşi suverani ai Europei ca să răsplătească serviciile diplomatice sau militare ale supuşilor lor. El a fost înfiinţat de un rege al Ungariei. Aceşti regi angevini ai Ungariei de origine franceză erau apropiaţi regilor angevini ai Neapolului. Existau schimburi, se călătorea, se preschimbau ambasadori, ordine de cavaleri, decoraţii, aşa că nu este deloc de mirare ca acel mormânt să aparţină unui nobil ungur sau chiar napoletan”, explică istoricul Mihai Dimitrie Sturdza, pentru Digi24.

Conform cercetătorilor estonieni, Vlad Ţepeş nu ar fi murit pe câmpul de luptă în 1476. El ar fi fost luat prizonier de turci şi răscumpărat apoi de o fiică a sa, pe nume Maria. Aceasta ar fi fost trimisă de mică la Napoli, iar domnitorul ar fi fost înmormântat tot aici. „De ce săraca să ajungă la Napoli, era departe, nu la trei ore de avion ca astăzi. Ţară catolică. Era mare învrăjbire atunci între ortodocşi şi catolici”, adaugă istoricul.

Ultima domnie, sfârşitul vieţii şi locul mormântului

În iarna anului 1436, Vlad Dracul a devenit domn al Ţării Româneşti şi s-a stabilit la Curtea domnească din Târgovişte. Vlad Drăculea şi-a urmat tatăl şi a trăit acolo şase ani. În 1442, din motive politice, el şi fratele său mai tânăr, Radu cel Frumos, au fost ceruţi ca ostatici de către sultanul Murad al II-lea;Vlad al III-lea a fost ostatic până în 1448, iar fratele său până în 1462. Această perioadă de captivitate a jucat un rol important în formarea şi ascensiunea la putere a lui Vlad. Turcii l-au eliberat, în 1447, după moartea tatălui său-asasinat la comanda lui Vladislav al II-lea, rival la tronul Ţării Româneşti. Tot atunci, Vlad a aflat şi de moartea fratelui său mai mare, Mircea, torturat şi îngropat de viu de boierii din Târgovişte.

Conform legendei, atunci a fost momentul în care soţia lui Vlad, pentru a scăpa de temniţa turcească, s-a sinucis aruncându-se de pe o creastă înaltă-o scenă exploatată de Francis Ford Coppola în filmul Bram Stoker's Dracula. Vlad a reuşit să scape asediului fortăreţei sale, folosind un pasaj secret prin munte. Ajutat de câţiva ţărani din satul Arefu, a reuşit să ajungă în Transilvania, unde s-a întâlnit cu regele Ungariei, Matei Corvin. Însă Matei l-a arestat şi l-a întemniţat în capitala Ungariei, Visegrad. Motivul arestului poate fi discutat, pentru că, dupa unii istorici, faptul că a fost direct dus la Budapesta este pus pe seama necesităţii lui Vlad de a fi protejat de saşii care voiau să îl omoare.

Vlad a fost recunoscut ca prinţ al Valahiei pentru a treia oară în 1475, însă s-a bucurat de o perioadă foarte scurtă de domnie. A fost asasinat la sfârşitul lunii decembrie 1476. Corpul său a fost decapitat şi capul trimis sultanului, care l-a aşezat într-o ţeapă, ca dovadă a triumfului asupra lui Vlad Ţepeş.

S-a emis ipoteza ca „Drăculea“ ar fi fost îngropat la Mănăstirea Snagov, pe o insulă din apropierea Bucureştilor. Examinările recente au arătat că „mormântul“ lui Ţepeş de la mănăstire conţine doar câteva oase de cal datate din neolitic şi nu rămăşiţele adevărate ale domnului valah. După opinia reputatului istoric Constantin Rezachevici, mormântul acestuia ar fi pe locaţia mănăstirii Comana, ctitoria voievodului.

Sursa:www.adevarul.ro