Industria oglinzilor, motorul ascuns al puterii Han în China antică

Un studiu recent al Universității de Știință și Tehnologie din China (USTC) rescrie istoria privind interacțiunea dintre politică și industrie în primele secole ale Chinei imperiale. Cercetătorii din Laboratorul de Arheo-metalurgie al universității au urmărit evoluția fabricării oglinzilor de bronz până la o perioadă de redresare economică și reforme susținute de stat, în timpul împăraților Wen (180–157 î.Hr.) și Jing (157–141 î.Hr.) din dinastia Han de Apus. Publicat în Journal of Archaeological Science, studiul se concentrează asupra așa-numitelor oglinzi „Panchi” — artefacte de bronz decorate cu motive elaborate de dragoni, printre cele mai răspândite tipuri de oglinzi din epocă.

Cercetătorii au analizat 40 de oglinzi Panchi descoperite în două cimitire publice din Lu’an, provincia Anhui. Datate între 221 și 141 î.Hr., piesele au fost examinate din perspectiva stilului decorativ, a inscripțiilor, a compoziției chimice, a rapoartelor de izotopi de plumb și a elementelor de urme. Analiza a dezvăluit existența a două tipuri de oglinzi, fiecare corespunzând unei epoci tehnologice și economice distincte. Cele mai vechi, puternic influențate de statul Chu, erau realizate dintr-un aliaj bogat în plumb și sărac în staniu, provenit dintr-o sursă de metal de scurtă durată. În perioada mijlocie a Hanului de Apus, această metodă a dispărut, fiind înlocuită cu un aliaj sărac în plumb și bogat în staniu, bazat pe o rețea diversificată de aprovizionare cu cupru — semn al unor forme de producție mai formalizate și coordonate de stat.

Legarea acestor schimbări de domniile împăraților Wen și Jing readuce în discuție rolul politicii de „Restaurare și Recuperare” din acea perioadă. Această strategie urmărea stabilitatea, reducerea poverii fiscale și sprijinirea industriilor locale, ceea ce a permis meșteșugurilor, precum turnarea oglinzilor, să înflorească mult înainte de expansiunea mai cunoscută de sub împăratul Wu. Studiul sugerează că puterea militară și economică din timpul lui Wu s-a bazat, de fapt, pe decenii de dezvoltare industrială atent gestionată.

Cercetarea aduce și perspective culturale noi. Din perioada Statelor Combatante și până în Han, vasele rituale de bronz au pierdut din importanță, fiind înlocuite de obiecte utilitare precum monedele și oglinzile. În special oglinzile au trecut de la statutul de artefact ritualic elitist la bunuri de larg consum, ale căror decorațiuni reflectau moda și filosofia, mai degrabă decât ritualul. Răspândirea oglinzilor Panchi de la statul Chu, de-a lungul fluviului Yangtze și apoi în mare parte a Chinei, ilustrează transformări mai ample în expresia artistică, identitatea regională și influența statului.

Autorii studiului afirmă că aceste transformări tehnologice și stilistice reprezintă dovezi materiale rare despre modul în care puterea statului, gestionarea resurselor și cererea de pe piață s-au intersectat în China imperială timpurie. Legând rețetele de aliaje, sursele de metale și tendințele de producție de perioade politice specifice, studiul arată că baza industrială a Hanului de Apus — și implicit forța sa militară și economică — nu a fost rezultatul hazardului și nici nu s-a datorat exclusiv lui Wu. Ea s-a construit pe politicile deliberate ale predecesorilor săi, care au stabilizat rețelele de aprovizionare și au promovat inovația în industrii-cheie, precum turnarea oglinzilor de bronz.

În cele din urmă, cercetarea USTC plasează modesta oglindă de bronz într-un cadru mult mai amplu decât cel al unui simplu instrument cosmetic. Ea devine o fereastră către o epocă în care prioritățile politice, valorile sociale și tehnologiile în schimbare au deschis drumul uneia dintre cele mai puternice dinastii din istoria Chinei.