Imperiul Kushan reapare din pământ: 150 de monede vechi de 2.000 de ani descoperite în Tajikistan

O descoperire întâmplătoare în Tajikistan a deschis o nouă fereastră către istoria timpurie a Imperiului Kushan. În districtul Shahritus, în sudul țării, mai mult de 150 de monede de cupru vechi de aproximativ 2.000 de ani au fost scoase la lumină, oferind probe rare din faza de început a dominației kushane în Asia Centrală.

Descoperirea, anunțată la începutul anului 2026 de Academia Națională de Științe din Tajikistan, a avut loc când un locuitor din zonă, lucrând pământul, a dat peste un mic vas ceramic îngropat. În interior se aflau monede corodate care păstraseră intacte elemente diagnostic – inscripții, imagini și greutăți standard – chiar dacă fuseseră acoperite de aproape două milenii. Odată raportată, comoara numismatică a fost documentată, securizată și transferată autorităților pentru studiu, conservare și păstrare pe termen lung.

Monede atribuite regelui Vima Taktu

Semnificația tezaurului a devenit rapid evidentă. Profesorul Abduvali Sharifzoda, unul dintre cei mai importanți numismați din Tajikistan, a prezentat monedele presei, menționând că majoritatea au fost emise în timpul domniei regelui Vima Taktu.

Vima Taktu, adesea eclipsat de succesorul său Kanishka I, a condus în perioada de consolidare a puterii kushane în a doua jumătate a secolului I d.Hr. până în prima parte a secolului al II-lea d.Hr. Regatul său a marcat o transformare importantă pentru Imperiul Kushan, care se întindea în teritoriul a ceea ce astăzi sunt Uzbekistan, Tajikistan, Afganistan și nordul Indiei. Monedele sale sunt extrem de valoroase din perspectiva istorică, pentru că ajută la fixarea cronologiei, autorității politice și politicii monetare a unui imperiu ce juca un rol central în comerțul și administrația regională.

Studiul și restaurarea monedelor

Acum, monedele, deși profund corodate, păstrează suficiente detalii iconografice și legendare pentru a fi încadrate în această fază imperială timpurie. Ele arată că regiunea sudică a Tajikistanului nu a fost doar un culoar de trecere, ci un centru activ economic și administrativ în lumea kushană. Echipa de restaurare, condusă de Rustam Burkhanov și Manuchehr Rakhmonov de la Institutul de Istorie, Arheologie și Etnografie al Academiei, lucrează acum la curățarea atentă, stabilizarea suprafețelor și documentarea fiecărui exemplar înainte de analize mai amănunțite.

Cercetătorii cred că monedele ar fi fost îngropate intenționat, posibil în contexte de instabilitate sau tulburări locale, și nu ca o pierdere accidentală.

Kushanii: o putere uitată a Asiei Centrale

Imperiul Kushan a fost una dintre marile puteri ale lumii antice, legând prin comerț și cultură regiunile din Asia Centrală, nordul Indiei, până la China și Levant, prin Drumul Mătăsii. Sub conducători precum Vima Taktu, sistemul monetar kushan combina imagini de influență elenistică, simboluri religioase iraniene și ideologie imperială emergentă. Moneda de cupru, cum este cea descoperită la Shahritus, avea un rol esențial în tranzacțiile cotidiene, taxare și aprovizionarea militară.

Descoperirea din Tajikistan confirmă importanța istorică a acestui teritoriu în rețelele imperiale și economice ale lumii antice, reamintind specialiștilor și publicului larg că Asia Centrală nu a fost niciodată doar un drum între civilizații, ci un centru vibrant de viață politică și economică.

Pe măsură ce restaurarea continuă, cercetătorii antici speră că vestigiile descoperite vor contribui la dezbateri mai largi despre cronologia, formarea statului și administrarea regională în perioada Kushan, completând fragmentele unui puzzle istoric care conectează comunități locale din Tajikistan cu vastele rețele imperiale ale primului mileniu d.Hr.

Sursa: turismistoric.ro