Hypogeul, comoara de sub vechiul Tomis, va fi reabilitat. Picturile din mormântul antic, scoase la iveală prin proiecţii

Începe reabilitarea unui monument unic în ţară, mormântul pictat (Hypogeul) de la Constanţa, din centrul vechiului Tomis, o comoară care de ani de zile zace nepusă în valoare, relatează adevarul.ro. 

În această lună vor începe lucrările de descărcare de sarcină arheologică la mormântul pictat (Hypogeul) de la Constanţa, de pe strada Mircea cel Bătrân, procedură obligatorie înainte de reabilitarea propriu-zisă. „Avem autorizaţia de la Ministerul Culturii care ne-a permis să acţionăm în acel punct“, spune directorul interimar al Muzeului de Istorie şi Arheologie Constanţa, Aurel Mototolea.

Zona respectivă, situată în afara zidurilor vechii cetăţi Tomis, este una de morminte. „Suntem departe de zidul cetăţii şi sperăm să mai descoperim morminte. Dar pot apărea şi surprize. Este posibil ca civilizaţiile ulterioare să fi construit aici ceva“, arată arheologul Mototolea.

După descărcarea de sarcină arheologică a terenului va începe reabilitarea mormântului (Hypogeu), urmând ca acesta să poată fi admirat de vizitatori. Cum intrarea nu este posibilă, spaţiul fiind foarte îngust, pe clădirea ce va fi ridicată deasupra nivelului solului vor fi proiectate imagini din interiorul mormântului.

Reabilitarea Hypogeului are o valoare de 4.413.750 lei fără TVA, fonduri UE.

Mormântul, care datează din secolul IV, din perioada lui Constantin cel Mare, a fost descoperit în 1988, în timpul unor lucrări edilitare, de către arheologii Constantin Chera şi Virgil Lungu. În interiorul cavoului, aflat sub nivelul actual al solului, au fost descoperite în sicrie de lemn corpurile a patru morţi, un schelet în stânga intrării şi altul, de copil, într-o amforă spartă. De mare valoare este pictura de pe pereţi, cu influenţe atât păgâne, cât şi creştine.

Pe latura de nord a cavoului este pictată o scenă a banchetului funerar: şapte bărbaţi, doi ţinând în mâini vase rituale. Scena ospăţului funerar este prezentă şi în catacombele cu caracter creştin de la Roma. Pictura cavoului este întregită cu motive florale, arbori, animale, păsări, ce poate fi interpretată ca o evocare a paradisului.

Este vorba de un cavou care a aparţinut unei familii bine situate, care trăia în secolul IV la Tomis. „Cavoul a fost construit la începutul sec IV, pe la 330 bănuim noi, în timpul lui Constantin cel Mare, când religia creştină era acceptată de către Imperiul Roman. Cert este faptul că această criptă a fost folosită până la începutul secolului V, când după ultima depunere funerară nu a mai fost deschisă“, a dezvăluit Constantin Chera.

Pentru ca pictura să poată fi admirată, în 2005, Institutul Naţional de Optoelectronică de la Bucureşti a realizat un proiect de scanare 3 D a anumitor monumente importante, printre care şi acest cavou pictat, dar şi ansamblul rupestru de la Basarabi.

Aceste scanări au permis refacerea întocmai a picturii cavoului mult mai târziu. În acest fel, s-a ajuns printr-un alt proiect de refacere la scară 1:1 a mormântului pictat, care a fost expus la Muzeul de Istorie şi Arheologie din Constanţa, pentru ca publicul să aibă acces şi să admire pictura care atâta amar de vreme a stat îngropată.