Expoziție eveniment la Biblioteca Academiei Române

Biblioteca Academiei Române a vernisat, miercuri, expoziția „Biblioteca Academiei Române – o lume a cunoașterii“, care prezintă publicului o excepțională selecție, alcătuită din câteva sute de exponate rare, dintre cele mai valoroase, din bogatul său patrimoniu.

Organizată în apropierea sărbătoririi Zilei Limbii Române, expoziția se dorește a fi un omagiu adus culturii românești, văzută atât ca vector de cunoaștere în multiple domenii, cât și ca factor identitar național. Expoziția este deschisă în perioada 30 august – 1 septembrie 2023, în intervalul orar 9-14. Intrarea este gratuită, precizează Biroul de comunicare al Academiei Române.

Pentru selecția și prezentarea exponatelor și-au reunit forțele și priceperea specialiști din toate cabinetele deținătoare de colecții de patrimoniu cultural ale Bibliotecii Academiei Române: Cabinetul de manuscrise și carte rară, Cabinetul de stampe, fotografie, hărți, Cabinetul numismatic, Serviciul de bibliografie a periodicelor. Astfel, a rezultat o expoziție gândită enciclopedic, ilustrând deopotrivă istoria românilor, istoria Balcanilor și a Orientului Apropiat, etape importante din istoria Romei și Bizanțului, dar și momente reprezentative din arta plastică europeană și cea românească, precum și secvențe de glorie ale literaturii române.

Vernisajul expoziției a avut în Sala „Theodor Pallady“, din Calea Victoriei 125. Evenimentul a fost onorat de prezența acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, care a vorbit despre importanța colecționării, prezervării, studierii și valorificării patrimoniului cultural național, atât pentru istoria țării, cât și pentru educarea tinerelor generații, precum și a prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii.

Piese de patrimoniu cu valoare universală din colecțiile Bibliotecii Academiei Române

Între exponate se numără hrisoave cu peceți de la Alexandru cel Bun (cel mai vechi dintre ele, datat 1429), Ștefan cel Mare, Vasile Lupu, Ieremia Movilă, Proclamația de la Islaz (program al Revoluției de la 1848 din Țara Românească, considerată prima constituție a României), Omagiu adus de către patru artiști germani Regelui Carol I al României, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de domnie (datat 25 mai 1891, la München), fotografii realizate de Franz Dushek fiul, între care fotografii ale celebrului Pod de la Cernavodă construit de Anghel Saligny.

Nu pot lipsi dintr-o astfel de expoziție piese reprezentative pentru istoria scrisului în spațiul românesc, cum sunt manuscrisele Codicelui voronețean (sec. XVI) și Psaltirii lui Dosoftei (sec. XVII). Un prețios document este și manuscrisul lucrării „Românii supt Mihai Voevod Viteazul“, de Nicolae Bălcescu, alături de un portret al revoluționarului român, realizat în acuarelă pe fildeș, cu montură de metal. Publicul va putea să vadă, de asemenea, în manuscris, „Dicționarul de rime“ al lui Mihai Eminescu, dăruit de Titu Maiorescu Academiei Române, după moartea poetului, dar și integrala facsimilată a operei eminesciene, în 38 de volume.

Cel mai vechi document expus este însă un prețios manuscris grecesc, Canon de pocăință, din secolul al XI-lea, realizat pe pergament, cu miniaturi pe fundal de aur. Alături de acesta, se află un Tetraevangheliar din secolul al XII-lea (manuscris grecesc din colecția D.A. Papazoglu), dar și celebrul manuscris oriental, cu scriere ta’lik, „Cartea Regilor / Șah-Name“, de Ferdousi (secolul al XIX-lea, provenit din colecția familiei Gh.V. Bibescu).

Pe simeze, Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române a reunit xilogravură europeană de secol XV (Albrecht Dürer, Lucas Cranach cel Bătrân), acvaforte (Francisco Goya, Rembrandt), precum și grafică de Chagall, Toulouse-Lautrec, Matisse. Grafica românească este reprezentată de nume devenite clasice: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Nicolae Tonitza, Iosif Iser, Nicolae Petrașcu, Theodor Pallady, Corneliu Baba, Marcel Iancu.

Un capitol special în expoziție este rezervat exponatelor provenind din bogata și prețioasa colecție a Cabinetului de numismatică, situată, cu cele peste 200.000 de piese ale sale, între cele mai valoroase colecții europene. Pentru actuala expunere au fost selectate monede romane de aur din celebra colecție a inginerului Constantin Orghidan, datând din vremea Principatului, dar și din Imperiul Roman Târziu, de la tetrarhie până la căderea Romei, și 11 camee romane imperiale de la Augustus, Hadrian, Marcus Aurelius, Septimius Severus, Constantin cel Mare. Unele dintre ele sunt piese unicat la nivel mondial, distingându-se medalionul din vremea lui Constantin cel Mare, bătut în anul 326 și imortalizând vizita împăratului la Roma.