Descoperire ciudată: Adolescentă îngropată cu oasele tatălui pe piept, acum 5.500 ani

Un studiu genetic recent, realizat pe schelete descoperite într-un cimitir neolitic de vânători-culegători din Suedia, a scos la iveală relații de rudenie surprinzătoare între indivizii înhumați aici, relateaza turismistoric.ro

Într-unul dintre morminte, o adolescentă a fost găsită întinsă pe spate, iar deasupra și lângă ea fusese așezat un mănunchi de oase aparținând tatălui său. Analiza ADN a demonstrat că rămășițele îi aparțineau acestuia, iar cercetătorii cred că bărbatul murise anterior, fiind ulterior dezgropat și reînhumat alături de fiica sa.

Descoperirile provin din situl arheologic Ajvide, aflat pe insula suedeză Gotland. Excavările începute în 1983 au scos la lumină 85 de morminte aparținând culturii Pitted Ware, o societate de vânători-culegători care a trăit în zonă în urmă cu aproximativ 5.500 de ani.

În acea perioadă, agricultura se răspândise deja în mare parte din Europa, însă unele comunități din Scandinavia au continuat să trăiască din vânătoare și pescuit, în special din vânătoarea de foci și pescuitul marin.

Rudenii mai îndepărtate decât se credea

Cimitirul de la Ajvide a fost utilizat timp de cel puțin patru secole. Pe lângă necropolă, arheologii au descoperit cantități importante de ceramică și oase de animale. Opt dintre morminte conțineau mai mult de un individ, iar inițial s-a presupus că persoanele înhumate împreună erau rude apropiate.

Progresele recente în analiza ADN-ului antic au permis însă o verificare științifică detaliată a legăturilor biologice. Studiul, publicat în revista științifică Proceedings of the Royal Society B, a fost coordonat de cercetători de la Universitatea Uppsala.

Rezultatele au arătat că, în mod surprinzător, multe dintre persoanele îngropate împreună erau rude de gradul al doilea sau al treilea, nu rude de gradul întâi (părinte-copil sau frați), așa cum se presupunea.

Cazuri concrete din necropolă

Într-un mormânt a fost identificată o femeie adultă alături de doi copii mici. Analiza ADN a arătat că cei doi erau frați buni – un băiat și o fată. Femeia nu era însă mama lor; cel mai probabil era sora tatălui sau o soră vitregă.

Un alt mormânt conținea scheletele unui băiat și ale unei fete, care s-au dovedit a fi rude de gradul al treilea – probabil veri.

Într-un al treilea caz, o fată și o tânără femeie erau, de asemenea, rude de gradul al treilea, posibil verișoare sau relație de tip mătușă-strănepoată.

Cel mai impresionant caz rămâne însă cel al adolescentei peste care au fost depuse oasele tatălui. Aranjamentul sugerează o reînhumare deliberată și o semnificație ritualică aparte.

Ce spun descoperirile despre societatea neolitică

Potrivit cercetătorilor, rezultatele indică faptul că aceste comunități aveau o cunoaștere clară a genealogiei și că legăturile sociale depășeau nucleul familial restrâns. Alegerea persoanelor înhumate împreună pare să fi avut o dimensiune simbolică sau socială mai complexă decât simpla apropiere biologică directă.

Acesta este primul studiu care investighează sistematic relațiile de rudenie în rândul vânătorilor-culegători neolitici din Scandinavia. Cercetătorii intenționează să analizeze în continuare toate scheletele descoperite la Ajvide, pentru a înțelege mai bine structura socială, viața cotidiană și practicile funerare ale ultimelor comunități de vânători-culegători din regiune.