Descoperire arheologică rară. Ce ascunde un obiect de cupru vechi de 4.000 de ani găsit într-o peșteră
Arheologii au descoperit un pumnal de cupru vechi de 4.000 de ani și fragmente de cranii umane în adâncul unei peșteri din Italia. Peștera a fost în mod clar folosită pentru înmormântări, potrivit Live Science.
Arheologii au descoperit un pumnal de cupru vechi de 4.000 de ani și fragmente de cranii umane adânc într-o peșteră din Italia. Peștera era folosită clar pentru înmormântări, dar conține și urmele unui vechi vatră.
„Momentul în care am descoperit pumnalul a fost de neuitat,” a declarat Federico Bernardini, arheolog la Universitatea Ca' Foscari din Veneția, pentru Live Science. „Cu greu ne venea să credem – să găsim artefacte de metal, mai ales un pumnal, era complet neașteptat în acest context.”
Înmormântări în peșteri - o practică străveche
Înmormântările în peșteri sau adăposturi de stâncă erau comune în această regiune acum 4.500-4.000 de ani, în perioada târzie a epocii cuprului (2750-2200 î.Hr.) și la începutul epocii bronzului (2200-950 î.Hr.). Însă descoperirea pumnalului a fost surprinzătoare, deoarece astfel de obiecte rare din aceste perioade sunt de obicei găsite în locuri de cult, a explicat Bernardini, care conduce săpăturile pentru universitate, în colaborare cu alte instituții și autorități italiene și slovene.
„În timp ce îndepărtam cu grijă ultimele straturi de sol, un fulger de cupru ne-a atras atenția,” a spus Bernardini într-un email, adăugând că au recunoscut imediat importanța descoperirii. Pumnalul este unul dintre artefactele descoperite în Peștera Tina Jama, în „Platoul Karstic” format din calcar expus și puternic erodat, de-a lungul graniței de nord-est a Italiei cu Slovenia.
Împreună cu alte descoperiri din peșteră, pumnalul contribuie la datarea și înțelegerea abilităților tehnologice ale diferitelor grupuri care au ocupat peștera în perioade diferite, între 9.000 și 4.000 de ani în urmă.
„Investigațiile sunt încă în desfășurare, dar ne permit să colectăm date valoroase pentru a reconstitui preistoria regiunii,” a spus Bernardini. Conform unei declarații traduse de la universitate, săpăturile au dezvăluit straturi din etapele finale ale epocii cuprului și începutul epocii bronzului, înainte ca secretul amestecului de staniu cuprului pentru a obține bronz să fie cunoscut.
În mod special, descoperirile din a doua jumătate a mileniului III î.Hr. sunt „cruciale pentru înțelegerea transformărilor tehnologice, culturale și sociale ale Europei din acea perioadă,” a declarat Elena Leghissa, arheolog în cadrul Academiei Slovene de Științe și Arte, care conduce echipa slovenă.
Arheologii „folosesc o abordare metodologică riguroasă” în timpul săpăturilor, a explicat Bernardini, incluzând utilizarea „fotogrametriei de tip structure-from-motion” pentru a crea hărți virtuale 3D din imagini bidimensionale.
În plus, „solul este cernut cu atenție, folosind o sită de 1 mm pentru a colecta cât mai multe informații posibile,” a adăugat acesta.
Pietre misterioase
Unul dintre cele mai ciudate elemente ale Peșterii Tina Jama este o structură care a închis intrarea cu plăci și blocuri de piatră. Se crede că aceasta datează din perioada 2000-1500 î.Hr., adică până la 500 de ani după ce pumnalul fusese deja așezat acolo.
Scopul structurii este necunoscut și s-ar putea ca aceasta să fi fost construită pentru a proteja interiorul peșterii de vântul „bora”, puternic și rece, care bate dinspre nord-est în această regiune în fiecare iarnă. Însă arheologii consideră că structura ar putea avea și o legătură cu ritualurile de înmormântare din peșteră, deoarece în apropiere au fost găsite fragmente de cranii umane.