Cum ar putea fi readuse la viață stațiunile balneare uitate ale României?

Govora (Vâlcea) a găzduit Zilele Arhitecturii Balneare (ediția a IV-a, 10-13 august), un eveniment care a reunit arhitecți, istorici, artiști plastici și alți specialiști în patrimoniu care văd în vechea și faimoasa stațiune balneară un „oraș-muzeu în aer liber“.

Un ghid de bune practici pentru stațiunea care renaște cu pași mici, dar siguri, grație comunității a fost conceput de StudioGovora, un grup de inițiativă civică, și este primul de acest gen din România. A fost lansat și la Râmnicu Vâlcea, iar inițiatorii susțin că s-ar putea aplica tuturor stațiunilor balneare – pe care pasionații de patrimoniu le numesc „frumoasele adormite ale României“. Ghidul conține informații istorice, arhitecturale, despre tehnici tradiționale, idei, sfaturi, recomandări despre cum s-ar putea păstra specificul local, precum și exemple internaționale.

„Vrem să arătăm că și cu resurse foarte puține se pot face foarte multe lucruri”, au menționat autorii ghidului.

Irina Leca, istoric de artă, și Ștefania Hîrleață, arhitect, au explicat pentru „Adevărul” concret în ce mod poate ajuta ghidul propus stațiunile balneare și implicit Băile Govora. 

„Ghidul de bune practici: Băile Govora”, o premieră la nivel național

Îndrumarul care are ca studiu de caz arhitectura balneară din Băile Govora, deși nu este primul ghid de bune practici din țara noastră, reprezintă de fapt o premieră națională. Ordinul Arhitecților din România (OAR), spre exemplu, a conceput ghiduri de bune practici adresate mai ales zonelor rurale, iar punctual există o stațiune balneară din România, Borsec din Harghita, care are propriul ghid, de mai bine de un deceniu. Doar că...

„Stațiunea Borsec și-a făcut un ghid în 2009, dar la inițiativa Primăriei care a cerut și a plătit foarte mulți bani pe specialiști pentru a face un ghid. Iar la ei totul a pornit de la ideea că în stațiunea lor a apărut o casă vopsită roz. Însă, studiul pe care noi l-am făcut, pe lângă faptul că reprezintă o inițiativă a societății civice, este mult, mult mai complex și elaborat decât cel de la Borsec. Practic, este cumva primul de amploarea acesta și explică mult mai multe lucruri. Deci nu putem spune că e primul ghid de bune practici din țară, ci că este primul ghid pe o stațiune balneară de o complexitate atât de mare”, a menționat arhitect Ștefania Hîrleață.

Soluții pentru a proteja clădirile istorice

Ideea de a readuce la viață Băile Govora a plecat de la două lucrări de licență, a Ștefaniei și a prietenului ei Radu Tîrcă, care este originar din Govora. Împreună au fondat StudioGovora și au adunat în jurul lor o întreagă comunitate, inclusiv din mediul academic, specialiști din toate categoriile, oameni care au înțeles oportunitatea și potențialul nu doar al unei inițiative precum cea propusă la Govora, dar și cum ar putea ajuta un astfel de demers la protejarea a ceea ce a mai rămas în picioare din patrimoniul istoric construit, în mod special cel al stațiunilor balneare.

Au cules tot materialul necesar, au făcut documentare în teren, inclusiv despre clădirile care au dispărut din peisaj, au colaborat cu istorici și arhiviști și au creat ghidul de bune practici. Dar îndrumarul nu reprezintă singura soluție pe care o propun cei de la StudioGovora pentru renașterea stațiunilor istorice.

Între timp, au restaurat un foișor interbelic, au pus în siguranță o vilă istorică, au făcut schițe despre cum ar putea fi restaurată, în ce ar putea fi transformată, și s-au prezentat cu toate ideile, demersurile și proiectele inclusiv la Bienala de Arhitectură de la Veneția.

Încearcă astfel să demonstreze și să tragă în același timp un nou semnal de alarmă că dacă nu există fonduri suficiente pentru a  reface complet clădirile, măcar ar trebui să fie conservate: „Am vrut să arătăm ce înseamnă să respecți valoarea unei construcții, fie ea oricât de mică”.

Citește mai multe amănunte pe adevarul.ro